Spitalul Universitar din Capitală are aparatură performantă pentru depistarea trombofiliei - o boală gravă a sângelui - dar zace nefolosită. A fost cumpărată cu ajutorul unui proiect norvegian. Dar statul român nu alocă bani pentru cumpărarea reactivilor, fără de care echipamentele sofisticate sunt, practic, obiecte de mobilier. Până când autorităţile vor deconta plata testelor genetice, pacientele scot din buzunar între 1.500 şi 2.000 de lei. Femeile sunt cele mai afectate dacă au trombofilie, pentru că pot pierde sarcinile.
Şase ani a sperat Ionela că într-o zi îşi va putea mângâia copilul. Pierduse patru sarcini, aşa că medicii i-au recomandat să facă investigaţii ca să afle dacă suferă de trombofilie.
Suspiciunile doctorilor s-au adeverit. Ionela avea o anomalie a coagulării care creşte riscul de formare a unor cheaguri care pot bloca circulaţia în vasele sangvine.
Dar, cu ajutorul tratamentului, a reuşit să ducă a cincea sarcină până la capăt. Statul nu decontează însă costul investigaţiilor pentru depistarea bolii. Doar 1.500 de femei au beneficiat gratuit de testare datorită unui proiect cu fonduri norvegiene derulat la Spitalul Universitar.
Mai exact, cu 1.700.000 de euro au fost decontate analize, s-au achiziţionat echipamente şi s-au dotat laboratoare. Proiectul s-a terminat, iar aparatura care testa ADN-ul pentru a vedea dacă există mutaţii asociate trombofiliei zace nefolosită.
Din fericire însă, o parte din echipamentele medicale cumpărate în cadrul proiectului sunt folosite în continuare.
Beneficiari sunt şi micuţii pacienţi.
Neonatologii estimează că 800 de nou născuţi trăiesc astăzi datorită ajutorului dat de norvegieni.