Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
RETROSPECTIVĂ CULTURALĂ

Anul cultural 2012: de la premii la Cannes, la concertul Red Hot Chili Peppers

2012 a fost un an cultural bogat, cu evenimente interne şi internaţionale de marcă. Am avut festivaluri de film, târguri de carte, concerte memorabile şi am obţinut premii importante.  Oameni de cultură renumiţi au vizitat ţara noastră, dar şi unele dintre cele mai în vogă  vedete  internaţionale. Alţii ne-au părăsit pentru totdeauna.

28 Decembrie 2012, 13:07 (actualizat 29 Decembrie 2012, 18:18) | Daniela Mîndrilă |
Retrospectiva culturală 2012
Retrospectiva culturală 2012
Retrospectiva culturală

2013 este aproape, cu promisiunea unor evenimente artistice şi culturale deosebite. În februarie îi ţinem pumnii lui Cristian Mungiu, al cărui film "După dealuri" se află printre finalistele la Oscar, categoria film străin, în mai îl ascultăm live, pentru prima dată la  Bucureşti, pe celebrul Andrea Bocelli, pentru ca la începutul toamnei să îmbrăcăm hainele de gală şi să păşim în lumea muzicii, odată cu Festivalul Internaţional "George Enescu".

Până atunci, vă propunem să ne amintim împreună anul care se încheie şi evenimentele care au ţinut agenda culturală în 2012.

Premiile Oscar, la ei şi la noi

În februarie, la cea de a 84 ediţie a Oscarurilor de la Los Angeles, s-a scris istorie. “Artistul”, un film mut alb-negru, a fost prima peliculă de acest gen care a câştigat Oscarul pentru cel mai bun film, de la înfiinţarea Premiilor Academiei, în 1929.

O lună mai târziu, am avut şi noi Oscarurile cinematografiei româneşti - mai precis Gala Premiilor Gopo. Într-un fel, putem spune că s-a scris istorie şi la noi - premiul pentru cel mai bun film a fost decernat peliculei “Aurora”, în absenţa echipei realizatoare şi a regizorului Cristi Puiu (premiat şi pentru regie) şi, de altfel, chiar împotriva dorinţei realizatorilor. Regizorul a refuzat să-şi înscrie producţia în competiţie, despre care a declarat că este o “fanfaronadă”, însă juriul de preselecţie a decis să ia totuşi producţia în calcul şi să o supună votului.

(w500) Retrospect

Regal de filme la TIFF şi Anonimul 2012

La începutul verii, cinefilii au avut parte de un adevărat regal cinematografic la Cluj, la a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

Festivalul a debutat cu proiecţia filmului „Călătorie pe lună”, capodopera pionierului cinematografiei Georges Méliès, care a putut fi văzută într-o versiune color restaurată, la împlinirea a 110 ani de la prima reprezentaţie publică, iar la capitolul noutăţi s-a remarcat prin acordarea Bursei Alex Leo Şerban, în memoria criticului de film decedat în 2011.

Invitată specială la TIFF a fost actriţa Geraldine Chaplin, fiica legendarului Charlie Chaplin, care a rezentat proiecţia „În oraşul fără limite", un film pentru care a primit un premiu Goya, echivalentul spaniol al Oscarului.

Marele premiu TIFF 2012, Trofeul Transilvania, i-a revenit filmului "Oslo, 31 august", în regia lui Joachim Trier.

În august, iubitorii filmului şi-au dat întâlnire în Delta Dunării. Şapte lungmetraje, 30 de scurtmetraje de ficţiune şi 20 de scurtmetraje de animaţie au concurat la a IX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Independent Anonimul, de la Sfântu Gheorghe. Marele premiu i-a revenit lungmetrajului regizat de Radu Jude - "Toată lumea din familia noastră".

Premiu la Cannes şi calificare la Oscar pentru Cristi Mungiu şi "După dealuri"

La cinci ani după succesul repurtat la Cannes cu pelicula „4,3,2”, regizorul Cristian Mungiu recidivează anul acesta şi aduce din capitala europeană a filmului două premii, obţinute de filmul său „După Dealuri”: premiul pentru scenariu şi pentru cea mai bună actriţă – împărţit de protagonistele Cristina Flutur şi Cosmina Stratan, care au devansat-o astfel pe celebra actriţă Marion Cotillard.

Mungiu nu a reuşit să repete performanţa la Premiile Academiei Europene de Film 2012 (considerate Oscarul european), în schimb la această competiţie a fost premiat regizorul Tudor Giurgiu, pentru scurtmetrajul Superman, Spiderman sau Batman. „După dealuri” va reprezenta însă România la Oscar 2013, la secţiunea Cel mai bun film străin, iar acest lucru marchează şi o premieră: este pentru prima dată când România se află pe lista scurtă a nominalizărilor la Oscar. Filmul lui Mungiu a rămas printre cele nouă finaliste, alese dintr-o listă de 71 de filme.

Un film care ne-a marcat

Un film cu o poveste specială, multipremiat anul acesta, este "Crulic - Drumul spre dincolo", film documentar de animaţie realizat de Anca Damian. Pelicula spune povestea reală a lui Claudiu Crulic, un român arestat în Polonia pentru un presupus furt, ţinut în închisoare în ciuda probelor ulterioare care arătau că, la data jafului, el nu se mai afla în Cracovia.

Crulic a murit în cele din urmă, după ce a intrat în greva foamei. Filmul a câştigat marele premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Annecy, unul dintre cele mai importante festivaluri de animaţie din lume, premiul pentru cel mai bun documentar românesc, la cea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Documentar Astra, de la Sibiu, precum şi premii la festivaluri de film de la Locarno, Istanbul sau Copenhaga.

Cartea noastră cea de toate zilele

După 26 de ani de la demararea proiectului, de către Nicolae Ceauşescu, în 1986, în 2012 s-a deschis, în sfârşit, noul sediu al Bibliotecii Naţionale. Clădirea adăposteşte peste 12 milioane de volume, vechi cărţi româneşti, documente unice, dar şi o adevărată „Arcă lui Noe” a cărţilor: câte un exemplar din toate volumele publicate vreodată în România.

Michel Houellebecq şi Bernard Pivot la Bookfest

La  Salonul Internaţional de carte Bookfest, desfăşurat la Bucureşti în perioada 30 mai-3 iunie am avut un invitat special anul acesta: controversatul scriitor francez Michel Houellebecq. Timp de două ore, cel mai titrat scriitor francez al momentului a răspuns întrebărilor cititorilor români.

Colega noastră, Oana Dan, l-a urmărit pe Houellebecq la întâlnirea cu publicul român şi i-a făcut o “radiografie” completă.  “Autorul în vârstă de 53 de ani are cearcăne şi nu pare să aibă prea mare chef de vorbă. Nu e cel mai bun partener de conversaţie, nu e nici măcar unul docil, nu le permite interlocutorilor niciun flirt verbal. Respinge întrebările care îi displac cu un gest iritat: îşi trece mâna prin părul vâlvoi”, scria Oana Dan, după întâlnirea cu excentricul scriitor.

A aflat şi de ce în romanele lui nu există iertare, nu există cale de întoarcere şi tot ce e pierdut e definitiv pierdut: pentru că Michel Houellebecq nu crede în a doua şansă. Dar nici în Dumnezeu. Autorul a acordat un interviu Danielei Zeca Buzura pentru TVR Cultural.

Tot la Bookfest, cititorii din România l-au putut întâlni pe unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti francezi, Bernard Pivot, realizator al unor emisiuni care au marcat spaţiul cultural francofon - „Apostrophes", „Bouillon de culture", „Double Je".  A realizat interviuri memorabile cu nume mari ale literaturii, precum Alexander Soljenitn, Vladimir Nabokov sau Marguerite Duras. La Bucureşti, Pivot a mărturisit că şi-ar fi dorit să-l intervieveze pe Emil Cioran.

"Parabolele lui Isus” de Andrei Pleşu,  cea mai râvnită carte a Târgului Gaudeamus

Iubitorii de carte s-au putut bucura la final de noiembrie, de ediţia a XIX-a a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură 2012 , unde au avut loc sute de lansări şi evenimente culturale,  întâlniri cu scriitori şi, mai ales, reduceri importante de preţ.

La Gaudeamus s-a lansat ultimul volum al laureatului Nobel pentru Literatură de anul acest, chinezul Mo Yan, "Obosit de viaţă, obosit de moarte", în timp ce volumul lui Andrei PleşuParabolele lui Isus” a fost votată de public drept cea mai râvnită carte a Târgului.

Anul acesta, organizatorii Târgului au sărbătorit limba şi cultura română, motiv pentru care Republica Moldova a fost invitatul de onoare al târgului, ocazie pentru cititorii români să întâlnească  mai mulţi scriitori de peste Prut.

Jonathan Coe şi Will Self, faţă în faţă cu cititorii din România, la FILB 2012

Luna cadourilor a adus la Bucureşti, la a cincea ediţie a  Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB), nume importante ale literaturii universale de azi. În chiar prima seară de festival, cititorii din România i-au putut întâlni la Muzeul Ţăranului Român pe charismaticii scriitori britanici Jonathan Coe şi Will Self.

Jonathan Coe este autorul unor romane precum „Clubul putregaiurilor“, „Ce hăcuială!“ şi „Casa somnului“ – carte care a avut un mare succes în România, în timp ce Will Self, nominalizat anul acesta la Man Booker Prize cu romanul „Umbrella“, este considerat un fel de  „băiat rău“ al literaturii britanice. Cei doi autori au răspuns întrebărilor cititorilor şi au purtat un dialog savuros, spre încântarea publicului, deosebit de entuziast.

Cel mai important festival internaţional de literatură din România i-a mai adus la Bucureşti   pe britanicul Andrew Cowan, pe George Szirtes (scriitor britanic de origine maghiară), Kei Miller (scriitor britanic de origine jamaicană), un scriitor rus - Gherman Sadulaev -, un macedonean - Goce Smilevski, pe scriitorul suedez de origine siriană Daniel Boyacioglu şi doi scriitori din Ungaria – Papp Sándor Zsigmond şi Mátyás Dunajcsik.

20 de cărţi interzise de-a lungul timpului

„De veghe în lanul de secară”, „Ulise”, „Hamlet”, „Lolita”, „Versetele satanice”, „Arhipelagul Gulag”, „1984” sau „Originea speciilor” sunt unele dintre cele mai celebre lucrări publicate de-a lungul timpului.

Puţini ştiu însă că sunt şi câteva dintre cărţile interzise la momentul apariţiei lor, pentru conţinutul considerat obscen, sexist, violent sau inadecvat din punct de vedere politic. TVRNews a făcut un top cu 20 de astfel de cărţi, care, proscrise la vremea lor, au scris, până la urmă, istoria literaturii.

Cele mai lungi cuvinte din limba română

V-aţi întrebat vreodată care sunt şi cum sună cele mai lungi cuvinte din limba română? Noi am făcut-o şi, fără a avea pretenţia unui demers academic sau exhaustiv, am găsit cuvinte despre care nu ştiam că există, unele aproape imposibil de pronunţat.

Câştigătorul este de departe HIPPOPOTOMONSTROSESQUIPPEDALIOFOBIA, cuvânt şi terapie totodată, pentru că, dacă îl pronunţi, înseamnă că nu ai nicio teamă de cuvinte lungi. Aceasta este definiţia acestui cuvânt care are mai multe litere decât tot alfabetul limbii române: fobia de cuvintele lungi.

Au spus adio literaturii

În 2012, doi dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai literaturii contemporane şi-au anunţat, într-un fel sau altul, retragerea.

Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1982, scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez suferă de demenţă şi nu mai scrie, a anunţat fratele său, Jaime Garcia Marquez. În vârstă de 85 de ani, autorul romanului "Un veac de singurătate" locuieşte în prezent în Mexic, dar nu a mai apărut în public în ultimii ani. În 1999 a fost diagnosticat cu cancer limfatic. Ultimul său roman, "Memoria de mis putas tristes" ("Povestea târfelor mele triste") a apărut în 2004.

La rândul său, Philip Roth, unul dintre cei mai apreciaţi autori din lume, nominalizat de mai multe ori la premiul Nobel pentru Literatură, a declarat că nu va mai scrie, pentru că şi-a pierdut dorinţa de a face acest lucru. În vârstă de 79 de ani, scriitorul american spune că nu a mai scris de trei ani şi că dacă ar scrie încă o carte ar fi, probabil, una ratată.

"Am decis că am terminat cu ficţiunea. Nu vreau să mai citesc, nu vreau să mai scriu, nici chiar să mai vorbesc despre ficţiune. Mi-am dedicat viaţa romanului: l-am studiat, l-am predat, l-am scris şi l-am citit, excluzând, practic, orice altceva. Ajunge! Nu mai simt acest fanatism de a scrie pe care l-am simţit toată viaţa. [...] Nu cred că o carte în plus sau în minus va schimba ceea ce sunt sau ceea ce am făcut. Dacă scriu încă o carte va fi, probabil, una ratată. Cine are nevoie de o carte mediocră?", a mărturisit autorul, într-un interviu acordat publicaţiei franceze Les Inrocks.

Anul Celibidache

Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la naşterea dirijorului Sergiu Celibidache, moment marcat de UNESCO prin declararea lui 2012 - Anul Mondial Sergiu Celibidache. Opt ţări au celebrat acest moment special din istoria muzicii, prin evenimente de excepţie menite să onoreze întreaga creaţie a marelui dirijor şi compozitor.

În luna iulie, România l-a celebrat prin Festivalul “Sergiu Celibidache 100”. Cu această ocazie, TVRNews.ro a realizat un interviu cu unul dintre oamenii foarte implicaţi în proiect, Cătălin Sava, realizator pentru Televiziunea Română a emisiunii in memoriam “Universul Celibidache”, difuzată la TVR 1 de-a lungul anului centenar.

Un om şi un muzician de excepţie, un dirijor contestat şi adulat deopotrivă, o personalitate paradoxală a timpului său, Celibidache a fost o personalitate extrem de greu de prins în tipare, dar nu un zeu al timpului său, nici măcar un guru cum deseori auzim enormităţi encomiastice, care dincolo de ieftineala bombastică a formulării nu servesc la nimic, nici măcar vanităţii neaoşe de a ne lăuda, nechibzuit, cu încă unul de-al nostru, despre care, din păcate, nu ştim decât foarte puţin şi nici măcar nu facem nimic pentru a-l cunoaşte.Celibidache n-a fost nici zeu, nici guru, nici mare preot, ci unul dintre cei mai mari dirijori şi muzicieni ai secolului 20”, spunea  Cătălin Sava despre marele om de cultură.

Cine ne-a (în)cântat în 2012

Mai multe vedete internaţionale au concertat anul acesta în România. În mai, celebra trupă Pink Martini a revenit la Sala Palatului din Bucureşti şi, chiar dacă solista consacrată a trupei, China Forbes, a lipsit, românii au fost cuceriţi de vocea, dar şi de prezenţa scenică a lui Storm Large, mai ales că artista a interpretat şi o melodie în limba română - "Până când nu te iubeam", o piesă originală a Mariei Tănase.

De altfel, Pink Martini este o trupă recunoscută nu doar pentru îmbinarea de stiluri (de la muzică clasică, la jazz sau pop, cu inspiraţii din musical-urile hollywood-iene din anii '50), ci şi pentru faptul că interpretează melodii în foarte multe limbi. După Bucureşti, artiştii i-au încântat pe timişoreni şi pe clujeni.

Adulaţi de o lume întreagă în anii ‘80 – 90, suedezii de la Roxette au concertat în iulie la Cluj, în faţa a peste 20 000 de spectatori care au fredonat într-un glas hituri precum "Spending My Time", „It must have been love", „Joyride", „How Do You Do", "Crash!Boom!Bang!".

În august, controversata Lady Gaga a susţinut un concert în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, show-ul făcând parte din turneul european "The Born This Way Ball". În faţa a 35.000 de spectatori, Lady Gaga a susţinut a susţinut un show de peste două ore, a cântat cele mai cunoscute hituri, printre care "Alejandro", "Just Dance" sau "Judah" şi a schimbat atâtea ţinute câte personaje.

Festivalul Rock the City, desfăşurat în perioada 29 iunie - 1 iulie la Bucureşti, le-a prilejuit iubitorilor de rock întâlnirea cu trupe precum Heaven Shall Burn, Machine Head, Evanescence sau Ugly Kid Joe. Finalul festivalului a depăşit însă orice aşteptări, pe scenă urcând legendara trupă Guns N’ Roses, în cel mai aşteptat concert al anului. Rockerii de la Guns N’ Roses au susţinut un recital de trei ore, spre încântarea audienţei.

Un concert poate la fel de aşteptat a fost cel al altor rockeri celebri - Red Hot Chili Peppers. 50 000 de fani au fost prezenţi pe 31 august la primul concert de pe Arena Naţională. Trupa înfiinţată în urmă cu 30 de ani nu a dezamăgit şi a susţinut un show grandios.

În septembrie, la 78 de ani şi o zi, Leonard Cohen s-a aflat pentru a treia oară la Bucureşti, unde a concertat în faţa a peste 15.000 de spectatori. Bucureştiul a fost singurul oraş din Europa de Est inclus de "trubadurul canadian" în turneul său "Old Ideas".

În trei ore de concert, Cohen i-a încântat pe cei veniţi să-i asculte muzica, cu melodii precum "Dance Me to the End of Love", "The Future", "Bird on the Wire", "Everybody Knows", "Who by Fire", "Darkness", "In My Secret Life", "Waiting for the Miracle". Printre spectatori s-au aflat foarte mulţi tineri, dintre care unii nici nu se născuseră când artistul era deja în vogă.

Considerat cel mai rapid pianist din lume, Balázs Havasi a revenit în noiembrie la Sala Palatului din Bucureşti, într-un spectacol impresionant, „Symphonic Concert Show”, alături de alţi 100 de artişti. Renumitul pianist maghiar a acordat şi un interviu în exclusivitate pentru TVR.

Tot în noiembrie, Festivalului Internaţional "Viaţa e frumoasă" a adus-o la Bucureşti pe Dulce Pontes, considerată succesoarea celei mai celebre interprete de fado portughez, Amalia Rodrigues.

La concursul Eurovision desfăşurat la Baku, în Azerbaijan, Mandinga, reprezentanta României, s-a clasat pe locul 12, cu 71 de puncte. Marea câştigătoare a fost Suedia, care va organiza concursul în 2013.

Iris nu mai spune "Bună seara, prieteni!"

Anul 2012 a marcat 35 de ani de existenţă a trupei Iris, dar şi plecarea de la Iris a celui care se confunda, de peste 30 de ani, cu trupa: Cristi Minculescu.

Iris a anunţat sec, pe site-ul oficial, că artistul părăseşte trupa, iar aceasta îşi va continua activitatea cu solistul Toni Şeicărescu.

Fondată în urmă cu 35 de ani de un grup de muzicieni pasionaţi de rock-ul de calitate, trupa Iris a devenit, de-a lungul deceniilor, o legendă vie. Iris a trecut prin numeroase schimbări ale componenţei, iar formula cu Cristi Minculescu data din 1986. De acum înainte, Iris nu va mai spune „Bună seara, prieteni!“ - celebrul salut cu care Cristi Minculescu şi-a întâmpinat fanii în miile de spectacole pe care le-a susţinut.

Cristi Minculescu îşi continuă drumul în muzică într-o nouă trupă, Lotus şi va putea fi văzut în această formulă în noaptea de Revelion, la TVR.

Furtuni în spaţiul cultural românesc

Traian, lupoaica şi scandalul

Dezvelirea statuii "Traian", a sculptorului Vasile Gorduz, amplasată de Primăria Capitalei pe treptele Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), a stârnit controverse şi a declanşat în 2012 dezbateri în mass media şi în mediul virtual.

Statuia, un nud al împăratului Traian cu o lupoaică în braţe, a fost apreciată de unii drept o reprezentare metaforică a genezei poporului român, în timp ce alţii au văzut în ea un kitsch care a costat bani grei din bugetul local. În mediul virtual, statuia a devenit subiect de glume – au apărut zeci de fotografii trucate parodiind lucrarea.

Horia Roman Patapievici a plecat de la ICR

Una dintre cele mai comentate demisii ale anului a fost cea a omului de cultură Horia Roman Patapievici din fruntea Institutului Cultural Român (ICR), survenită în urma deciziei Guvernului de a trece ICR din subordinea preşedintelui ţării în cea a Parlamentului.

Decizia a declanşat reacţii în rândul oamenilor de cultură şi mass media, mai mulţi scriitori, cineaşti, regizori printre care Andrei Şerban, Cristi Puiu, Alexandru Solomon, Vasile Ernu luând atitudine. A fost declanşată chiar o “mişcare a papioanelor” de sprijin pentru Horia Roman Patapievici, care a susţinut în nenumărate rânduri că, din 2005, de când conduce ICR, acesta a funcţionat sub o autonomie totală, fără nicio ingerinţă din partea preşedintelui, care a avut doar o autoritate simbolică asupra Institutului.

Adio, TVR Cultural!

După 10 ani de emisie, în care a funcţionat ca o alternativă audio-vizuală unică în spaţiul românesc, oferind publicului emisiuni preponderent culturale, postul TVR Cultural şi-a încheiat, la 15 septembrie, emisia, în contextul situaţiei financiare critice a Televiziunii Române.

Demersul a stârnit reacţii şi proteste, iar unul dintre acestea "Protest cu telecomandă. Un protest împotriva desfiinţării TVR Cultural", a adunat în faţa Ateneului Român jurnalişti ai Televiziunii Publice şi ai postului TVR Cultural, oameni de cultură şi telespectatori.

Reacţii au apărut şi în mediul online, unde a circulat o petiţie împotriva acestei măsuri, care a adunat câteva mii de semnături. Conducerea TVR a dat asigurări că emisiunile emblematice şi filmele de artă difuzate de TVR Cultural vor trece pe TVR2, care se va numi TVR 2 Cultural, misiunea publică culturală urmând să fie asigurată de canalele TVR2 şi TVR3.

Revoluţia online

La 23 de ani de la căderea comunismului în Europa, Televiziunea Română, prin portalul www.tvrplus.ro şi Google au lansat în noiembrie un proiect de patru expoziţii online care conţin materiale video de arhivă, fotografii şi texte despre Revoluţia din ’89.

Proiectul face parte dintr-o colecţie de expoziţii online reunite sub titlul Căderea Cortinei de Fier, care marchează 23 de ani de la căderea Zidului Berlinului. TVR acoperă patru expoziţii dintre cele 13 ale colecţiei.

Utilizatorii au, astfel, la dispoziţie peste 50 de materiale jurnalistice - video şi text - însoţite de fotografii din Arhiva de Aur a TVR, care ilustrează un eveniment major din istoria României – Revoluţia din Decembrie 1989. Materialele selectate oferă o imagine cronologică a Revoluţiei Române, începând cu momentul protestului de la Timişoara faţă de evacuarea pastorului reformat László Tőkés şi până la procesul şi execuţia cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Portalul video al Televiziunii Române, www.tvrplus.ro a lansat în 16 decembrie, odată cu începerea comemorării a 23 de ani de la Revoluţie, un nou proiect dedicat acestui eveniment: prima colecţie exclusiv on-line despre Revoluţia Română -  Revoluţia Română ON AIR.

În cadrul seriei, a fost lansat şi documentarul „Jurnalist la Revoluție. Cum s-a scris istoria în mers”, despre rolul crucial al Televiziunii Române în evenimentele din 1989.

Ne-au spus adio în 2012...

Lumea culturală românească este mai săracă din acest an. 2012 a fost anul în care au trecut în nefiinţă maeştri ai scenei şi ecranului românesc Ion Lucian, Ştefan Radof, Iurie Darie, Şerban Ionescu, Emil Hossu , regizorul Cornel Todea.

În 2012 ne-a spus adio şi scriitorul Romulus Vulpescu, care a trecut în nefiinţă la doar o lună după ce îşi pierduse unicul copil – Ioana Vulpescu.

De asemenea, a plecat dintre noi, la doar 34 de ani, pianista Mihaela Ursuleasa.

Lumea literară internaţională l-a pierdut pe unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai genului science-fiction - Ray Bradbury, pe scriitorul american Gore Vidal şi pe scriitorul rus Boris Strugaţki, autor, alături de fratele său Arkadi, al romanului „Picnic la marginea drumului” (1971), cenzurat de regimul sovietic şi adaptat mai târziu pentru marele ecran de regizorul Andrei Tarkovski, în filmul "Călăuza" ("Stalker", 1979).

Şi câteva vedete ale scenei internaţionale au murit în 2012: cântăreaţa americană Whitney Houston, solista mexicană Chavela Vargas, actorii Michael Clarke Duncan şi Larry Hagman.

Articole pe aceeaşi temă
 
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 3°C 2°C
IASI 2°C 0°C
CLUJ 2°C 0°C
CONSTANTA 5°C 2°C
CRAIOVA 4°C 3°C
BRASOV 1°C -1°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Decembrie 2017, 07:31
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 15-12-2017
Deschidere: 7587.26
Maxim: 7648.19
Mimim: 7570.95
Variatie: 0.21%
FP
0.85
2.26%
SFG
42.90
6.33%
TLV
2.10
0.71%
SIF3
0.25
1.65%
SNG
30.90
0.81%
EL
10.76
0.18%
DIGI
35.30
4.06%
BRD
12.54
0.79%
TRP
0.40
0%
SNP
0.28
1.06%
ARHIVĂ ȘTIRI