Anul agricol 2022/2023 stă sub semnul hazardului, avertizează preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România

„Dacă în general anii agricoli erau caracterizaţi de o cursivitate generată de predictibilitate în ceea ce priveşte volumul recoltei, nivelul stabil al costurilor logistice şi condiţiile meteorologice la nivel local, anul agricol 2022/2023 stă sub semnul hazardului, dacă nu se va ţine cont de mediul extrem de volatil. Factorii de care depinde agricultura autohtonă în perioada următoare sunt: cererea şi oferta, vremea, mediul politic şi logistica.

În anul agricol 2022 – 2023, cererea şi oferta vor balansa negativ în dreptul ofertei. Nevoia de materie primă din zonele cu risc ridicat în asigurarea hranei va creşte din motive demografice şi, într-un context în care potenţialul de producţie internă nu se va corela cu necesarul de consum, efectele inflaţiei se vor resimţi accentuat. Tendinţa inflaţionistă a costurilor de înfiinţare a unei culturi rămâne de actualitate, ceea ce înseamnă că volatilitatea guvernează şi acest capitol din planul de afacere al unei exploataţii”, a declarat pentru Agerpres preşedintele AFR.

În opinia sa, costul tot mai ridicat al îngrăşămintelor va face ca preţurile alimentelor să continue să crească în forţă şi în 2023. Uniunea Europeană produce mai multe produse agricole decât consumă, însă acest lucru nu a izolat regiunea de impactul scumpirii alimentelor la nivel mondial.

Preţurile alimentelor din zona euro au urcat cu 7,5% în acest an, un maxim istoric, iar strategii „nu mai dispun de luxul” de a nu lua în considerare inflaţia alimentară, din moment ce „preţurile alimentelor sunt atât de vizibile şi influenţează foarte mult psihologia oamenilor”, susţine Botănoiu. „În timp ce investiţiile în sisteme de irigaţii şi implementarea unei strategii coerente la nivel naţional se lasă aşteptate, consumatorul de rând plăteşte preţul. Mai exact, preţurile la alimente continuă să crească dincolo de un nivel considerat deja foarte ridicat”, a subliniat şeful AFR.

Totodată, Botănoiu menţionează că situaţia este foarte delicată inclusiv la nivelul zonei euro, unde Eurostat estimează că inflaţia anuală va fi în creştere, iar un avans al preţurilor la nivelul zonei euro va duce, „aproape sigur”, la creşterea lor şi în alte ţări europene, printre care şi România. În paralel, deficitul comercial creşte, pe fondul unor importuri tot mai mari, însă 2023 poate fi „anul în care vom începe să facem paşi decisivi în direcţia bună odată cu implementarea noului Plan National Strategic”.

„Nu ştiu cum vom răspunde, la nivel naţional şi nu numai, la propunerile Comisiei Europene legate de: reducerea consumului de pesticide, relaţia cu marea distribuţie (lanţurile de mari magazine), emisiile industriale şi renaturarea zonelor agricole de interes ecologic. O legislaţie complicată care loveşte din ce în ce mai mult în fermierul român care se descurcă din ce în ce mai greu”, a punctat el.

Analizând anul agricol 2021/2022, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România a subliniat că sectorul a fost perturbat serios de explozia preţurilor la îngrăşăminte, cauzată de criza europeană a energiei, toate aceste costuri reflectându-se asupra întregului lanţ alimentar şi, într-un final, şi în coşul zilnic al consumatorului, care decontează deja numeroase scumpiri ale alimentelor.

Sursa Agerpres