Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Anul 1989. Evenimente care au schimbat istoria Europei

Deschiderea graniţelor, căderea Zidului Berlinului, care a marcat şi sfârşitul Războiului Rece, şi un val proteste de mare amploare au dus la căderea regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est. În România, spre deosebire de celelalte ţări, ruptura de comunism s-a produs cu vărsare de sânge, în circumstanţe încă incomplet elucidate de justiţie şi fără pedepsirea principalilor vinovaţi.

28 Decembrie 2016, 12:27 (actualizat 28 Decembrie 2016, 12:28) |
Revoluţie 1989
Revoluţie 1989
Asalt Zidul Berlinului 1989
1989 în Ungaria
Cehoslovacia - Revoluţia de Catifea, 1989
1989 proteste în Bulgaria
Lanţul Baltic 1989
Demonstraţii Solidaritatea 1989
Zidul Berlinului 1989
Timisoara, 1989

La 27 de ani de la căderea regimurilor comuniste, o retrospectivă a evenimentelor care au dus la instaurarea statului de drept şi a democraţiei în ţările din estul Europei şi la aderarea acestora la Uniunea Europeană.

Ungaria - cea mai liniştită revoluţie

În 11 ianuarie 1989, Ungaria devenea primul stat din blocul comunist care să permită legal înfiinţarea de partide politice şi organizarea de adunari publice. În martie era adoptată şi Convenţia de la Geneva privind Refugiaţii, care interzice expulzarea acestora împotriva voinţei lor şi ordona încetarea folosirii armelor de foc împotriva lor la frontiere.

(w620) 1989 în U

La 2 mai 1989, Ungaria începe să dezmembreze sistemul electric de alarmă şi gardul dublu de sârma de ghimpată care închidea frontiera cu Austria, încă din anul 1966, iar în data de 27 iunie, miniştrii ungar şi austriac de Externe, Gyula Horn şi Alois Mock, taie simbolic sârma ghimpată în apropiere de Sopron

Prima manifestaţie publică de mari proporţii pentru libertăţile democratice are loc în 16 iunie, cu ocazia organizării unor funeralii naţionale pentru Imre Nagy, şeful guvernului ungar în timpul revoltei din 1956, executat doi ani mai târziu de dictatura comunistă. Aproximativ 200 000 de persoane participă la festivităţi, alături de reprezentanţii instituţiilor centrale din Ungaria. După eveniment, regimul comunist îşi pierde orice legitimitate, iar transformările politice, economice şi sociale vor găsi un sprijin tot mai puternic în statele occidentale.

Primul exod în masă, după construirea Zidului Berlinului în 1961, are loc în 19 august, când peste 600 de cetăţeni est-germani aflaţi în vacanţă în Ungaria profită de deschiderea unui post de frontiera şi fug în Austria. În 10 septembrie, Ungaria decidea să deschidă frontierele occidentale,denunţând unilateral acordul încheiat cu RDG în 1969, şi permitea astfel germanilor din Est să treaca liber în Austria. Peste 50.000 de persoane  au trecut astfel în Vest.

În 23 octombrie 1989 este proclamată Republica Ungară, pentru prima dată, o ţară din blocul estic suprima termenii "populară" şi "socialistă" din Constituţia sa.

Polonia - primul guvern necomunist din Europa de Est

În 4 iunie, în Polonia primele alegeri semidemocratice organizate într-o ţara comunistă consacră victoria zdrobitoare a sindicatului Solidaritatea al lui Lech Walesa, singura mişcare muncitorească independenta constituită într-o ţară comunistă din Europa de Est.

(w620) DemonstraÅ

Demonstraţii Solidaritatea, anul 1989
La 19 august 1989, s-a format primul guvern necomunist. Tadeusz Mazowiecki, scriitor, ziarist şi consilier al lui Lech Walesa, avea să devină primul şef de Guvern necomunist dintr-o ţară din Europa de Est, de după Al Doilea Război Mondial.

Estonia, Letonia şi Lituania - Lanţul Baltic

În 23 august 1989, două milioane de oameni îşi dădeau mâna formând un lanţ uman de peste 600 de km care traversa cele trei state, pentru a atrage atenţia asupra solidarităţii dintre ţările lor şi a dorinţei populare de independenţă, la aniversarea a 50 de ani de la ocuparea lor de către URSS, în virtutea pactului Ribbentrop-Molotov.

(w620) Lanţul Ba

Lanţul Baltic 1989

Evenimentul, organizat de mişcările baltice pro-independenţă - Rahvarinne din Estonia, Frontul Popular din Letonia şi Sąjūdis din Lituania, a dat ocazia activiştilor baltici să mediatizeze ocupaţia sovietică ilegală.

La şase luni de la protest, Lituania devenea prima republică sovietică care-şi declara independenţa, la 11 martie 1990, cu un an înaintea desfiinţării formale a URSS, urmată Estonia - la 20 august 1991 şi de Letonia - 21 august 1991. Rusia a început să-şi retragă trupele din ţările baltice, începând de la Lituania, în 1993, iar ultimele trupe ruse au fost retrase în august 1994.

RDG - căderea regimului şi a Zidului Berlinului

În 25 septembrie, la Leipzig, protestele pentru a cere reforme şi mai multa libertate scot în stradă aproape 8000 de oameni, în cea mai mare manifestaţie de opoziţie de la revolta muncitoreasca din 1953. "Când eşti în întârziere, eşti pedepsit pe viaţă", avea să-i spună liderul sovietic Mihail Gorbaciov lui Erich Honecker, secretar general al Partidului Comunist, din 1971, şi şef al statului est german din 1976, în legatura cu imobilitatea sa politică.

În 18 octombrie, pe fondul exodului a peste 130.000 de cetaţeni est-germani în RFG şi a manifestaţiilor de o amploare fara precedent, liderul Erich Honecker este constrans să renunţe la functie şi este înlocuit de Egon Krenz. După reunificarea celor două Germanii, Erich Honecker avea să se refugieze în Chile, unde a şi murit, iar Krenz avea să fie condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare pentru omor din culpă, pentru rolul său avut în comiterea crimelor regimului.

În 4 noiembrie, protestul a cel puţin un milion de persoane, adică peste trei sferturi din populaţia Berlinul de Est, duce la demisia guvernului condus din 1976 de Willy Stoph.

(w620) Zidul Berl

În 9 noiembrie, căderea Zidului Berlinului. După ce oficialităţile emit un decret care permitea trecerea liberă a frontierei, mase uriaşe de est-berlinezi iau cu asalt Zidul şi traversează prin toate punctele de trecere, unindu-se într-o atmosferă de mare entuziasm cu mulţimea din Berlinul Occidental

După câteva săptămâni, Zidul a fost distrus în totalitate, primul pas către reunificarea Germaniei, încheiată oficial în 3 octombrie 1990.

Cehoslovacia - Revoluţia de Catifea

Seria de demonstraţii anticomuniste de la Praga dintre 15 şi 21 ianuarie 1989, din Săptămâna Palach, este considerată catalizatorul care dus la  căderea comunismului în Cehoslovacia, zece luni mai târziu. Atunci, manifestaţiile (în memoria studentului Jan Palach care îşi dăduse foc pentru a protesta împotriva ocupării Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia, în 1969, au fost reprimate brutal de către poliţie, iar disidentul Vaclav Havel, arestat.

(w620) Cehoslovac

Proteste la Praga 1989

Poliţia a intervenit brutal şi pentru a dispersa demonstraţiile din 21 august 1989 - când se comemora Primăvara de la Praga, în 28 octombrie -  la 71 de ani de la fondarea Cehoslovaciei, şi din nou în 17 noiembrie - la manifestaţiile în memoria lui Jan Opletal, studentul omorât de trupele naziste în anul 1939.

Ca răspuns la violenţele poliţiei, în 19 noiembrie, este creat Forumul Civic, o mişcare a forţelor de opoziţie, a artiştilor şi studenţilor, condusă de Vaclav Havel şi care va organiza proteste zilnice,  în urma cărora secretarul general al Partidului Comunist Milos Jakes demisionează, în favoarea lui  Karel Urbanek.

După protestul anti-comunist a 750 de mii de oameni, pe câmpul Letna din Praga, şi o grevă de două ore care paralizase Cehoslovacia, Parlamentul a fost de acord să elimine din Constituţie articolul care dădea "rolul conducător" în societate Partidului Comunist, care abandonează puterea, la 28 noiembrie 1989.

În 10 decembrie, Gustáv Husák devenea Preşedintele Republicii, dar în urma precipitării evenimentelor, înainte de sfârşitul anului 1989, Vaclav Havel a ajuns la şefia statului, iar Alexander Dubček, la preşedinţia Parlamentului. În iunie 1990 au avut loc primele alegeri democratice, în urma cărora au ieşit învigători Forumul Civic (ceh) şi Publicul Împotriva Violenţei (slovac). Husák a murit, aproape uitat, în 18 noiembrie 1991.

Bulgaria - Ecoglasnost

Căderea comunismului şi-a avut rădăcinile în manifestaţiile ecologiste şi în campania lansată de dictatorul Todor Jivkov împotriva minorităţii turce.

(w620) 1989 prote

Proteste împotriva lui Todor Jivkov

Înca din 1984, Jivkov hotărâse să slavizeze minoritatea turcă de circa 800 de mii oameni la acea dată, turcii fiind obligaţi să-şi schimbe numele şi să nu-şi mai folosească limba maternă în public. Cei care refuzau erau lăsaţi să părăsească Bulgaria, pierzându-şi toate posesiunile lăsate în urma. În vara anului 1989, aproape un sfert de milion de etnici turci din Bulgaria au ajuns în Turcia.

De asemenea, adversarii regimului comunist şi ecologiştii improvizaţi formaseră încă din anii ‘80 o grupare intitulată Ecoglasnost care s-a politizat şi a participa, alături de gorbacioviştii din cadrul Partidului Comunist Bulgar şi de opoziţia anticomunistă, la răsturnarea dictatorului Todor Jivkov în urma unei lovituri de stat, în 10 noiembrie 1989.

Partidul Comunist a fost apoi redenumit Partidul Socialist Bulgar, iar un an mai târziu a câştigat alegerile parlamentare.

În 1990, Todor Jivkov a fost urmărit penal şi arestat la domiciliu până în 1996, când a fost eliberat de către Curtea Supremă. Jivkov a murit în vara anului 1998 de pneumonie.

România - o Revoluţie sângeroasă

Spre deosebire de celelalte ţări din Europa Centrala şi de Est care au trecut în mod paşnic la democraţi, în România ruptura de comunism s-a produs cu vărsare de sânge, iar conducătorii au fost executaţi.

Începută la Timişoara în 16 decembrie 1989, scânteia Revoluţiei avea să aprindă toată ţara şi să culmineze la Bucureşti, ducând la fuga preşedintelui Nicolae Ceauşescu, în 22 decembrie, şi la sfârşitul regimului comunist din România.

Soţii Elena si Nicolae Ceauşescu au fost condamnaţi de un tribunal extraordinar la pedeapsa capitală şi executaţi la Târgovişte, pe 25 decembrie 1989. Seria proceselor a continuat în 1990, cu "lotul membrilor CPEx şi cu judecarea unor şefi ai Miliţiei şi Securităţii care au fost condamnaţi la pedepse foarte dure.

(w620) Revoluţie

Conform statisticilor întocmite ulterior de organele de ancheta, în zilele şi nopţile Revoluţiei din decembrie 1989 şi-au pierdut viaţa 1.104 persoane, iar alte 3.352 au fost rănite.

Zeci de foşti revoluţionari sau rude ale celor care au murit la Revoluţie au dat statul român în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), iar România a pierdut procesele intentate.
Motivul condamnărilor, sistemul judiciar din România nu a făcut o anchetă reală pentru a stabili cine au fost vinovații pentru represiunea din timpul evenimentelor din decembrie 1989.
După 27 de ani de tergiversări, Parchetul a redeschis pentru a patra oară Dosarul Revoluţiei, a extins ancheta şi îi acuză pe cei care au preluat puterea după 22 decembrie 1989 de crime împotriva umanităţii.

surse

 

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN DOCUMENTARE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 12°C
IASI 9°C 11°C
CLUJ 8°C 10°C
CONSTANTA 10°C 9°C
CRAIOVA 14°C 12°C
BRASOV 10°C 11°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Februarie 2019, 05:16
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 15-02-2019
Deschidere: 7642.1
Maxim: 7708.75
Mimim: 7637.46
Variatie: 0.2%
TLV
1.84
1.19%
SNN
9.33
3.66%
SNP
0.35
0.43%
TEL
22.15
1.58%
FP
0.87
3.53%
BRD
11.60
1.54%
SNG
31.20
0.95%
TGN
336.50
1.97%
EL
10.70
0.19%
SIF5
2.06
2.15%
ARHIVĂ ȘTIRI