În anul 2022, au fost uciși 55 de jurnalişti şi 4 colaboratori mass-media, în timp ce îşi făceau meseria. Antonio Guterres: Libertatea mass-media este atacată peste tot în lume

Aniversarea celei de-a 30-a ediţii a Zilei mondiale a libertăţii presei a avut loc pe 2 mai 2023 în Sala Adunării Generale a ONU.

„Libertatea presei este elementul vital al drepturilor omului. Dar peste tot în lume libertatea presei este atacată”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un mesaj video difuzat în cadrul unei conferinţe organizate de UNESCO la sediul ONU din New York.

„Jurnaliştii şi lucrătorii mass-media sunt vizaţi direct online şi offline în timp ce îşi fac munca vitală. Sunt zilnic hărţuiţi, intimidaţi, arestaţi, întemniţaţi”, a denunţat el.

Deşi nu a menţionat numele niciunei ţări, alţi vorbitori au evidenţiat situaţii individuale, precum cea a jurnalistului american de la Wall Street Journal Evan Gershkovich, reţinut în Rusia sub acuzaţia de spionaj, pe care o respinge.

„Vin dintr-o ţară, Iran, în care a fi jurnalist este o crimă. Vin dintr-o ţară în care a fi jurnalist, cetăţean jurnalist, te poate trimite la închisoare, te poate ucide, te poate duce la tortură”, a spus jurnalista şi activista pentru drepturile femeii Masih Alinejad, care locuieşte în Statele Unite.

Potrivit organizaţiei Reporteri fără Frontieră, 55 de jurnalişti şi 4 colaboratori mass-media au fost ucişi în timp ce îşi făceau meseria în 2022 în întreaga lume.

O situaţie „inacceptabilă”, a declarat directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, subliniind că mulţi dintre aceşti jurnalişti sunt ucişi „în casele lor, adesea în faţa familiilor lor”.

Deşi de 30 de ani s-au făcut progrese pentru libertatea presei, în special în ceea ce priveşte legile care garantează accesul la informaţie, a apreciat ea,”ne trebuie, de asemenea, multă luciditate, pentru că nimic nu este câştigat definitiv, dimpotrivă”.

Dincolo de atacurile asupra jurnaliştilor, „avansul erei digitale schimbă întregul peisaj informaţional”, a avertizat ea, subliniind că, în acest context, „avem nevoie (de jurnalişti) mai mult ca oricând”. Şi asta pentru că „adevărul este ameninţat de dezinformare şi de discursul instigator la ură, care încearcă să estompeze liniile dintre realitate şi ficţiune, dintre ştiinţă şi conspiraţie„, a adăugat Antonio Guterres.

Secretarul general al ONU şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea „cu privire la concentrarea tot mai mare a industriei media în mâinile câtorva şi la falimentul multor mass-media independente”.

„Tehnologia, care le-a oferit jurnaliştilor capacitatea de a ajunge oriunde la oameni, a subminat modelul economic al informaţiei”, a insistat directorul publicaţiei New York Times, A. G. Sulzberger, descriind în paralel „avalanşa pe internet a dezinformarii, propagandei, comentariilor, conţinutului senzaţionalist care copleşeşte ecosistemul informaţiei, înecându-l pe jurnalistul nostru credibil”. „Când presa liberă este slăbită, aproape întotdeauna urmează eroziunea democratică. Şi, deloc surprinzător, această perioadă de slăbiciune a presei coincide cu destabilizarea democraţiilor şi încurajarea autocraţiilor”, a spus el.

În acest context, „este urgent şi imperativ ca statele să îşi reafirme şi să îşi reînnoiască angajamentul de a proteja şi promova mass-media independente, libere şi pluraliste, piloni vitali ai democraţiei”, au apreciat într-o declaraţie comună raportorii privind libertatea de exprimare ai ONU, OSCE, Organizaţiei Statelor Americane şi a Comisiei africane pentru drepturile omului şi ale popoarelor.

„Din păcate, cenzura a devenit poziţia implicită a multor guverne pentru a controla ceea ce ştie societatea şi de a o plia după voinţa lor”, a comentat Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International. „Dar cel care este pliat este viitorul nostru”, a adăugat el.

30 de ani de la proclamarea Zilei mondiale a libertăţii presei

În 2023 se împlinesc 30 de ani de la proclamarea Zilei mondiale a libertăţii presei. În aceste trei decenii, din 1993, s-au înregistrat progrese substanţiale către o presă liberă şi libertate de exprimare în toată lumea. Proliferarea mass-media independente în multe ţări şi înmulţirea tehnologiilor digitale au permis circulaţia liberă a informaţiilor.

Cu toate acestea, libertatea presei, siguranţa jurnaliştilor şi libertatea de exprimare sunt tot mai atacate, având un impact asupra îndeplinirii altor drepturi ale omului, evidenţiază Organizaţia Naţiunilor Unite pe pagina https://www.un.org/.

Dreptul la libertatea de exprimare, consacrat în Articolul 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, este o condiţie prealabilă şi un motor pentru exercitarea tuturor celorlalte drepturi ale omului. Prin urmare, aniversarea specială din acest an a Zilei mondiale a libertăţii presei reprezintă un apel pentru recentrarea libertăţii presei, precum şi a mass-media independente, pluraliste şi diverse, ca element-cheie pentru exercitarea tuturor celorlalte drepturi ale omului.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 1993, la recomandarea Conferinţei Generale a UNESCO. De atunci, pe 3 mai, data la care s-a adoptat Declaraţia de la Windhoek, este sărbătorită la nivel mondial Ziua mondială a libertăţii presei.

Ziua de 3 mai joacă rolul de memento pentru guverne cu privire la necesitatea de a-şi respecta angajamentul faţă de libertatea presei. Este, de asemenea, o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor media despre problemele libertăţii presei şi etica profesională. În acelaşi timp, este o oportunitate pentru: celebrarea principiilor fundamentale ale libertăţii presei; evaluarea stării libertăţii presei în întreaga lume; apărarea mass-media de atacurile la adresa independenţei acestora; aducerea unui omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa când îşi îndeplineau datoria.