ANIVERSARE. 75 de ani de la crearea Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale

În urmă cu 75 de ani, la 27 decembrie 1945, erau înfiinţate două instituţii financiare, respectiv Fondul Monetar Internaţional şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), cunoscută şi sub denumirea de Banca Mondială (BM), create în urma conferinţei de la Bretton Woods, New Hampshire, SUA (1-22 iulie 1944).

27 Decembrie 2020, 09:02 (actualizat 27 Decembrie 2020, 09:40) |
Fondul Monetar International

Cunoscută oficial sub numele ''Conferinţa monetară şi financiară a Naţiunilor Unite'', întâlnirea a reunit 730 de delegaţi din toate cele 44 de ţări aliate, pentru a restabili ordinea pe plan monetar şi financiar după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Politicile adoptate de guverne pentru combaterea Marii Recesiuni din anii 30 - bariere tarifare ridicate, devalorizări competitive ale monedei, blocuri comerciale discriminatorii - au contribuit la crearea unui mediu internaţional instabil, fără a îmbunătăţi situaţia economică. Această experienţă i-a determinat pe liderii internaţionali să ajungă la concluzia că cooperarea economică era singura modalitate de a realiza atât pacea, cât şi prosperitatea, atât naţional, cât şi internaţional, arată https://2001-2009.state.gov.

Un prim principiu, în temeiul acestei concluzii, a fost inclus în Carta Atlanticului emisă de preşedintele Franklin D. Roosevelt (1933-1945) şi de prim-ministrul britanic Winston Churchill (1940-1945; 1951-1955) la Conferinţa Atlanticului din august 1941. Al patrulea punct al Cartei angaja Statele Unite şi Marea Britanie "să promoveze în beneficiul tuturor statelor accesul, în condiţii egale, la comerţ şi la materiile prime ale lumii necesare pentru prosperitatea lor economică" iar cel de-al cincilea punct exprima angajamentul faţă de "cea mai deplină colaborare între toate naţiunile în domeniul economic cu scopul de a asigura, pentru toţi, standarde de muncă îmbunătăţite, creştere economică şi securitate socială".

Până în februarie 1942, oficialii din ambele ţări începuseră deja să stabilească planuri mai concrete pentru stabilitatea economică internaţională în lumea postbelică. Harry Dexter White, asistent special al Secretarului Trezoreriei SUA, şi John Maynard Keynes, consilier al Trezoreriei Britanice, au elaborat în mod independent planuri pentru organizaţiile care urmau să ofere asistenţă financiară ţărilor care se confruntau cu deficite pe termen scurt în balanţa lor de plăţi. Această asistenţă urma să contribuie la asigurarea faptului că astfel de ţări nu vor adopta politici comerciale şi monetare protecţioniste sau acaparatoare pentru a-şi îmbunătăţi poziţia balanţei de plăţi. Ambele planuri prevedeau o lume a cursurilor de schimb fixe, considerate a fi mai favorabile extinderii comerţului mondial decât ratele de schimb variabile, notează acelaşi site.

Deşi aveau un scop similar, organizaţiile propuse de Keynes şi White au fost diferite ca mărime, filosofie şi funcţie. John Maynard Keynes a avut viziunea că FMI va fi un fond de cooperare la care statele membre ar putea apela pentru menţinerea activităţii economice şi ocuparea forţei de muncă în anumite perioade de criză. Această viziune sugera un Fond Monetar Internaţional care să ajute guvernele şi să ia măsuri precum a luat guvernul SUA în timpul Noului Acord (New Deal), ca răspuns la cel de-Al Doilea Război Mondial. Delegatul american Harry Dexter White a prevăzut un FMI care funcţiona mai mult ca o bancă, asigurându-se că statele care se împrumută pot să-şi plătească datoriile la timp. O mare parte din planul lui White a fost cuprins în actele finale adoptate la Bretton Woods.

Din 1942 până în primăvara anului 1944, au avut loc numeroase reuniuni bilaterale şi multilaterale ale experţilor financiari aliaţi în efortul de a conveni asupra unei abordări comune. În cele din urmă, la 21 aprilie 1944, liderii aliaţi au publicat o "Declaraţie comună a experţilor privind înfiinţarea unui Fond Monetar Internaţional". Această declaraţie a stat la baza negocierilor de la Bretton Woods. Conferinţa de la Bretton Woods s-a reunit la 1 iulie 1944 şi după trei săptămâni de discuţii, delegaţii au semnat Actul final al "Conferinţei monetare şi financiare a Organizaţiei Naţiunilor Unite", care a inclus cartele ce conţineau obiectivele şi mecanismele atât ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) cât şi ale Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). În conformitate cu acordurile de la Bretton Woods, FMI urma să deţină rolul principal în cadrul noului sistem monetar internaţional. În acelaşi timp, s-a făcut precizarea că o ''ţară nu poate deveni membră a BIRD, atâta timp cât nu este membră a FMI'', potrivit arată https://2001-2009.state.gov.

FMI a început operaţiunile financiare în martie 1947. De la 40 de membri în 1947, FMI numără în prezent 190, ultimele ţări care au devenit membre fiind Nauru (2016) şi Principatul Andorra (2020), notează https://www.imf.org/. În momentul aderării ca membru al FMI, fiecare ţară contribuie cu o anumită sumă de bani numită "cota de subscriere". Cota fiecărei ţări variază în funcţie de o serie de indicatori economici cum ar fi: Produsul Intern Brut, rezervele monetare şi balanţa comercială. Cotaţiile sunt denominate în Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda etalon a FMI.

 

Principalele obiective ale FMI sunt promovarea cooperării monetare internaţionale, facilitarea expansiunii şi creşterii echilibrate a comerţului internaţional, promovarea stabilităţii cursurilor de schimb, furnizarea de asistenţă în scopul creării unui sistem multilateral de plăţi şi punerea la dispoziţie a resurselor sale ţărilor membre care se confruntă cu dezechilibre ale balanţei de plăţi. În atingerea acestor obiective, FMI îndeplineşte trei funcţii principale - supraveghere, creditare şi asistenţă tehnică. De la înfiinţarea sa, scopurile urmărite de FMI au rămas neschimbate, dar operaţiunile sale au evoluat pentru a răspunde cerinţelor economiei mondiale în schimbare. FMI răspunde în faţa guvernelor din ţările membre, conform www.mae.ro.


Organismele de conducere ale organizaţiei sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetele Ministeriale (Comitetul Financiar şi Monetar Internaţional şi Comitetul de Dezvoltare) şi Consiliul Director. În vârful structurii organizatorice se află Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii băncilor centrale sau miniştrii de finanţe din fiecare dintre statele membre. Guvernatorii se întâlnesc în fiecare an, de regulă în cadrul Întâlnirilor de Primăvară şi Anuale ale FMI şi Băncii Mondiale. Consiliul Director, format din 24 de membri, conduce activităţile curente şi exercită atribuţiile delegate de către Consiliul Guvernatorilor. Sediul FMI/BM se află la Washington. În prezent, directorul instituţiei este Kristalina Georgieva (Bulgaria) (din 1 octombrie 2019), potrivit https://www.imf.org/.

BIRD şi-a început activitatea la 25 iunie 1946, prin lansarea subscripţiilor de capital, ca instituţie specializată a ONU. Banca Mondială promovează dezvoltarea economică pe termen lung şi reducerea sărăciei prin furnizarea susţinerii tehnice şi financiare pentru reformarea unor sectoare naţionale sau implementarea unor proiecte specifice; de exemplu, construirea de şcoli şi centre de sănătate, alimentarea cu apă şi electricitate, lupta împotriva unor maladii sau protecţia mediului. Asistenţa Băncii Mondiale este, în general, pe termen lung şi este finanţată atât prin contribuţiile ţărilor membre, cât şi prin emisiunea de obligaţiuni. În prezent, preşedintele Băncii Mondiale este David Malpass (SUA) (din 9 aprilie 2019).

 

Grupul Băncii Mondiale este format din cinci instituţii financiare internaţionale: Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - BIRD (International Bank for Reconstruction and Development); Corporaţia Financiară Internaţională - IFC (International Finance Corporation); Asociaţia Internaţională de Dezvoltare - IDA (International Development Association); Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor - MIGA (Multilateral Investment Guarantee Agency) şi Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investiţiilor - ICSID (International Center for Settlement of Investments Disputes). Termenul generic de Banca Mondială (BM) se referă, în principal, la BIRD şi IDA, iar proiectele principale de finanţare se derulează prin BIRD.

Banca Mondială şi FMI colaborează în mod regulat şi lucrează împreună la mai multe iniţiative. În 1989, termenii colaborării dintre cele două instituţii au fost stabiliţi într-un acord care să asigure eficienţă în zonele de responsabilitate comună. Colaborarea dintre Banca Mondială şi FMI a condus, în 2007, la un Plan de Acţiune cu Management comun (Joint Management Action Plan on World Bank-IMF Collaboration), pentru a consolida şi mai mult metodele de colaborare dintre cele două instituţii. Potrivit acestui plan, echipele pe ţări ale celor două organizaţii discută programele de lucru la nivel naţional, pentru identificarea problemelor la nivel macro pe sector, în diviziunea muncii şi în activitatea fiecărei instituţii pe anul următor.

România a devenit membră a FMI, implicit a BIRD, la 15 decembrie 1972 şi face parte din constituenta condusă de Olanda. Directorul Executiv pentru România în cadrul FMI este Anthony de Lannoy (Olanda). Guvernatorul României la FMI este guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Poziţia de guvernator supleant este deţinută de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice coordonator al activităţii privind elaborarea legislaţiei, politicilor şi reglementărilor contabile şi fiscale. Din 1991, Fondul are un reprezentant rezident pentru România, care, începând cu luna septembrie 2019, este Nadeem Ilahi. Cota de participare a României la FMI se ridică la 1.811,4 milioane DST sau 0,38% din cota totală. Puterea de vot a României este de 19.579 voturi reprezentând 0,39% din total, notează www.mae.ro.

Primul Acord Stand-By între România şi FMI a fost aprobat la 3 octombrie 1975 şi finalizat cu succes la 2 octombrie 1976. În calitate de ţară membră, România a beneficiat de-a lungul timpului de asistenţă tehnică în câteva domenii, incluzând politica monetară şi organizarea băncii centrale, supravegherea şi reglementarea bancară şi statistica.

În cadrul Grupului Băncii Mondiale, România este membră a IFC (23 septembrie 1990), MIGA (10 septembrie 1992), ICSID (12 octombrie 1975) şi IDA (12 aprilie 2014). Activitatea Grupului BM în România a început în anul 1991 şi cuprinde atât programe şi proiecte publice, finanţate de către IBRD prin împrumuturi acordate direct statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, cât şi proiecte private, fără garanţie de stat, prin sprijinul acordat de către IFC şi MIGA. În cadrul BM, relaţiile cu ţara noastră sunt coordonate de dr. Arup Banerji care ocupă funcţia de director regional pentru ţările din Uniunea Europeană. Poziţia de guvernator al României la Banca Mondială este deţinută de ministrul finanţelor publice, iar cea de guvernator supleant de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României.

 

sursa agerpres

*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 8°C 12°C
IASI 8°C 8°C
CLUJ 5°C 6°C
CONSTANTA 6°C 9°C
CRAIOVA 7°C 12°C
BRASOV 4°C 6°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI