Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Analiza Q Magazine despre Roşia Montană: Harta unei negocieri strategice

La începutul guvernării USL, proiectul era blocat. Primele semne ale unei posibile deblocări au venit după referendumul din zonă, odată cu alegerile parlamentare din 2012, când aproape 70% din cei prezenţi au votat în favoarea demarării. Guvernul Ponta s-a reaşezat la masa negocierilor şi a retrasat condițiile acordului dintre statul român și RMGC, crescând beneficiile statului la toate capitolele.

09 Septembrie 2013, 14:56 | Q Magazine |
Roşia Montană

În Uniunea Europeană, ca şi în Statele Unite şi alte zone cu economie dezvoltată, există o regulă de negociere: win-win. În România, guvernele postdecembriste au impus o nouă regulă: lose-lose. Logica acestei reguli este simplă: fie investitorul străin pierde într-un hăţiş birocratic, până înțelege că trebuie să își facă bagajele şi să plece, fie statul român pierde, acceptând în negociere condiții dezavantajoase. De-a lungul anilor, excepțiile au fost puţine, poate cea mai notabilă fiind tot de pe vremea când PSD era la guvernare, privatizarea Renault de la Dacia.

Investiţia în proiectul minier de la Roşia Montană a început în aceeași logică de lose-lose. Timp de ani şi ani, pe la Roşia Montană s-au perindat investitori care au promis locuri de muncă şi reînceperea mineritului. Au venit și au plecat, nelăsând în urmă nimic. Odată cu venirea canadienilor de la Gabriel Resources, proiectul părea să intre în linie dreaptă.

Au urmat însă ani de negociere cu guverne succesive şi o amânare permanentă a proiectului. Guvernul Tăriceanu a pariat pe creșterea economică din sectorul construcțiilor și a ignorat zona industriei extractive. Impactul crizei care a debutat în 2008 a arătat că acest pariu a fost unul greșit. Interesant este că, între timp, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu şi-a schimbat opinia, afirmând recent că proiectul de la Roşia Montană trebuie discutat, mai ales prin prisma locurilor de muncă pe care le aduce.

Guvernul Boc, împins de la spate de Traian Băsescu, a înțeles rapid că România are nevoie de investiții în sectorul extractiv, pentru a crea locuri de muncă şi a avea surse suplimentare la un buget secătuit. Cabinetul Boc a făcut însă două erori majore: într-o primă fază, nu a știut cum să negocieze condiții suficient de avantajoase pentru statul român. Ulterior, la presiunea populară şi politică, a tergiversat demararea proiectului, neavând curajul să își asume o poziție fermă, oricare ar fi fost aceasta. Rezultatul a fost nemulțumirea tuturor: de la cei care solicitau condiții mai bune pentru statul român – financiare, garanţii de mediu –, la minerii din Alba şi la familiile lor, pentru care proiectul minier înseamnă speranța la o viață decentă.

La începutul guvernării USL, proiectul era blocat. Primele semne ale unei posibile deblocări au venit după referendumul din zonă, odată cu alegerile parlamentare din 2012, când aproape 70% din cei prezenţi au votat în favoarea demarării. Guvernul Ponta s-a reaşezat la masa negocierilor şi a retrasat condițiile acordului dintre statul român și RMGC, crescând beneficiile statului la toate capitolele.

Harta politică a unei negocieri strategice: cu ochii pe economie

Victor Ponta a impus un alt tipar de negociere, reuşind să creeze un avantaj maximal pentru România. Negocierea dintre Guvern şi investitorii de la Roşia Montană nu a fost una simplă şi nici de scurtă durată. Faţă de guvernele anterioare însă, Guvernul USL a înțeles când trebuie să pună presiune, când trebuie să tacă şi când trebuie să sprijine perspectiva proiectului.

Semnale privind disponibilitatea la negociere au fost transmise de investitorul canadian încă de la finalul lui 2012 şi începutul lui 2013. Astfel, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a anunțat în audierea din comisii, în decembrie 2012, că se numără printre susţinătorii demarării exploatărilor la Roşia Montană, însă a precizat că ar trebui rediscutat contractul încheiat cu Gold Corporation.

Pe tot parcursul anului, astfel de mesaje privind condiţiile cerute de Guvern au continuat să fie trimise; în aprilie, la Alba Iulia, ministrul Mediului, Rovana Plumb, evoca posibilitatea începerii proiectului, dacă sunt îndeplinite două condiţii: garanţia financiară şi responsabilitatea de mediu.

Citiţi mai mult în Q Magazine

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ECONOMIE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 16°C 20°C
IASI 16°C 14°C
CLUJ 16°C 15°C
CONSTANTA 10°C 13°C
CRAIOVA 18°C 21°C
BRASOV 14°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Martie 2019, 07:55
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-03-2019
Deschidere: 8047.89
Maxim: 8079.17
Mimim: 8014.83
Variatie: -0.2%
TLV
2.13
0.7%
FP
0.90
1%
SNG
31.80
2.08%
SFG
18.05
5.26%
TBM
0.29
4.09%
BRD
12.90
0%
SNN
9.75
0%
EL
10.34
0.78%
DIGI
24.55
0.41%
SNP
0.37
0.41%
ARHIVĂ ȘTIRI