Analiză: Cererea de metale preţioase a rămas solidă în rândul investitorilor români în 2022

Perspectivele pentru metalele preţioase în 2023 sunt pozitive, cu excepţia paladiului, acestea fiind aşteptate să încheie anul viitor în creştere.

„Deşi a evoluat mai bine decât aurul, argintul a fost neglijat de investitori, motiv pentru care are mult potenţial la nivelurile actuale de preţ. O performanţă superioară a argintului în raport cu aurul este modelul care tinde să se manifeste în timpul pieţelor de creştere pentru metalele preţioase”, a afirmat Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România.

Conform analizei, în România, cererea de metale preţioase a rămas solidă, investitorii probabil dorind să profite de preţurile avantajoase sau pentru diversificarea portofoliilor într-un mediu de scăderi.

Într-un top al metalelor preţioase în funcţie de numărul de conturi care au tranzacţionat acest tip de active în primele trei trimestre ale anului 2022, în cadrul XTB, aurul şi-a menţinut poziţia „regală”.

Astfel, pe primul loc s-a clasat aurul, fiind de departe cel mai popular metal preţios şi fiind tranzacţionat de mai mult de două ori decât argintul, care este ocupantul locului secund.

Pe locurile trei şi patru, la o distanţă foarte mică, s-au aflat paladiul şi platina.

„Aurul a înregistrat o creştere puternică de 16% între sfârşitul lunii ianuarie 2022 şi 8 martie 2022, încercând să atingă maximul istoric anterior de 2.075 dolari per uncie din august 2020, deoarece războiul din Ucraina a condus la o creştere a tensiunilor geopolitice şi a accentuat aversiunea la risc.”, mai arată cercetarea.

Totodată, pe măsură ce Rezerva Federală din SUA (Fed) a anunţat prima majorare a dobânzii din acest an la jumătatea lunii martie 2022, aurul a început să piardă teren.

Aurul a scăzut cu 22% de la vârfurile din martie până la minimele din septembrie, la 1.615 dolari per uncie, pe fondul aprecierii dolarului american şi a randamentelor în creştere ale titlurilor de stat din SUA.

„În comparaţie cu performanţa altor metale majore în 2022, aurul a avut un an în general mixt. Metalul galben a depăşit performanţele cuprului şi paladiului, dar a subperformat în raport cu argintul şi platina”, mai arată analiza.

Conform sursei citate, această relaţie dintre dolar şi aur poate rămâne puternică în 2023. „Dacă dolarul se slăbeşte, pe măsură ce anticiparea unui pivot al Fed creşte, aurul se poate aprecia mai mult”, susţin analiştii XTB.

Pe de altă parte, dacă Rezerva Federală îşi menţine poziţia agresivă pentru o perioadă lungă de timp, acest lucru va susţine dolarul şi va pune presiune asupra aurului.

În schimb, dacă economia SUA evită o recesiune şi piaţa muncii rămâne excepţional de restrânsă, banca centrală a SUA poate rămâne concentrată exclusiv pe readucerea inflaţiei la obiectivul de 2%.

Cel mai bun scenariu pentru aur în 2023 presupune o încetinire a activităţii economice globale şi o schimbare a băncilor centrale către condiţii financiare mai relaxate, pe fondul reducerii temerilor legate de inflaţie.

Potrivit cercetării, dacă economia SUA intră într-o recesiune, iar inflaţia continuă să încetinească, o rată în creştere a şomajului ar pune Rezerva Federală într-o poziţie dificilă pentru a păstra o poziţie agresivă. O schimbare de atitudine a consiliului de administraţie al Fed ar afecta dolarul şi, astfel, ar putea alimenta preţurile aurului.

Totodată, o redeschidere cu succes în China poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra cererii fizice de aur pentru bijuterii.

„Dacă stagflaţia s-ar intensifica, cu o recesiune la nivel mondial şi o inflaţie persistentă, dar băncile centrale îşi vor tempera înăsprirea condiţiilor monetare, preţul aurului ar putea creşte pe măsură ce investitorii se reorientează dinspre obligaţiuni, acţiuni şi valute”, potrivit specialiştilor.

Pe lângă aur, paladiul s-ar putea confrunta cu presiuni semnificative, fiind posibil ca piaţa să se confrunte cu un excedent anul viitor.

Cererea de automobile – care reprezintă mai mult de 80% din utilizare – este puţin probabil să se schimbe, recuperarea cererii pentru vehiculele cu motor cu combustie uşoară fiind compensată de vehiculele electrice.

Astfel, estimările indică un posibil surplus şi pentru platină în 2023, producţia primară fiind aşteptată să fie cu 10% mai mare, deşi recuperarea de la convertoarele catalitice este probabil să rămână mai scăzută, pe fondul cererii mai ridicate a maşinilor second hand.

„Cererea de platină din China pe parcursul anului 2022 a depăşit oferta, influenţând metalul preţios şi creând condiţii de piaţă restrânse şi rate de închiriere mai mari. Analiştii de la World Platinum Investment Council (WPIC) au spus că această tendinţă ar putea continua în viitorul apropiat, deoarece cererea industrială de platină continuă să crească”, mai arată analiza.

Totodată, WPIC a remarcat că, în conformitate cu datele comerciale, peste 1,2 milioane de uncii de platină au intrat în China în acest an şi mai mult de 2,4 milioane de uncii au intrat în China din 2021.

„Deşi China pare să construiască un stoc masiv de platină, acest lucru nu pare o ameninţare semnificativă, deoarece preţurile vor trebui să fie semnificativ mai mari pentru ca statul să vândă în masă. O situaţie similară a avut loc în anii 2010 cu paladiul, iar stocurile din China au fost vândute doar după o creştere semnificativă a preţului paladiului (mai mult decât dublă).”, susţin analiştii XTB.

În comparaţie cu metalele de bază, perspectivele pentru metalele preţioase sunt mai pozitive, cu excepţia paladiului, acestea fiind aşteptate să încheie anul 2023 în creştere.

Conform cercetării, în contextul unei pauze a Fed în procesul de înăsprire a condiţiilor monetare, scăderea randamentelor reale din SUA va conduce perspectivele optimiste pentru preţurile aurului şi argintului în a doua jumătate a anului 2023.

În plus, oferta disponibilă pentru produse de investiţii din argint este destul de redusă. Stocurile de argint ce pot fi folosite pentru producerea de lingouri şi produse de investiţii, au devenit din ce în ce mai restrânse.

În acelaşi timp, preţurile argintului ar putea fi susţinute de cererea mai mare din partea industriei de smartphone-uri precum şi de utilizarea crescută a energiei fotovoltaice, se arată în analiza casei de brokeraj XTB România.