Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Analfabetismul funcţional, la cel mai mare nivel din ultimii ani: 44% din elevii români nu înțeleg ce citesc

59% dintre elevii români pot înțelege un text de mărime medie și doar 1% au rezultate foarte bune la citire sau la științe. Aproape la fel arată procentele la matematică, dar aici 3% fac performanță, potrivit raportului PISA, care clasează România aproape de Emiratele Arabe, Bulgaria sau Moldova.

03 Decembrie 2019, 11:12 (actualizat 03 Decembrie 2019, 19:51) |
Elevii români nu înțeleg ce citesc
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Raportul internațional PISA publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) - „What students know and can do” prezintă rezultatele evaluării din cele 79 de țări participante. Pe primele locuri la domeniul citire/lectură (domeniu principal de testare la PISA 2018) se situează Beijing-Shanghai-Jiangsu-Zhejiang (China), Singapore, Macao (China), Hong-Kong (China), Estonia, Finlanda, Canada și Irlanda. La nivelul Uniunii Europene, pe primele locuri se clasează Estonia, Finlanda, Irlanda, Polonia, Suedia. România este pe locul 47.

Comparativ cu ciclul anterior de testare, media internațională a înregistrat o ușoară scădere (citire/lectură - 487, față de 493, matematică - 489, față de 490, științe - 489, față de 493 în 2015).

Această tendință este înregistrată și în România: citire/lectură - 428 (față de 434 în 2015), matematică - 430 (față de 444, în 2015) și științe - 426 (față de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari, însă, în raport cu rezultatele din anii 2006 și 2009, dar ușor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.

„Conform Raportului OECD, diferența înregistrată la citire/lectură și la științe între 2015 și 2018 nu este semnificativă statistic, spre deosebire de cea de la matematică. Din punct de vedere al comparației cu alte state, rezultatele elevilor români se plasează aproape de cele ale elevilor din Moldova, Muntenegru, Bulgaria și Emiratele Arabe Unite”, a transmis, marți, Ministerul Educației și Cercetării, referitor la Raportul PISA.

Performanţele au fost măsurate pe șase niveluri, unde nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de tinerii aflați spre finalul învățământului obligatoriu.

Procentul elevilor care se află sub nivelul 2 pe fiecare domeniu de testare este următorul, în 2018: științe - 44%, matematică - 46,5%, citire/lectură - 40,8%, arată MEC.

„Comparativ cu 2015, acest procent a crescut cu 0,4% la citire/lectură și cu 5,7% la matematică, însă a scăzut cu 3% la științe. La citire, elevii cu performanțe sub nivelul 2 pot înțelege texte simple, cu vocabular simplu și cu informații explicite, însă nu pot realiza inferențe pe baza textului citit, nu pot trage concluzii. Acești elevi au dificultăți de interpretare a semnificației textelor parcurse. La matematică, pot utiliza elemente simple de calcul, dar nivelul lor de achiziții nu este suficient pentru a putea utiliza gândirea matematică în situații variate de viață. La științe, pot recunoaște și pot identifica unele explicații ale fenomenelor științifice simple, însă nu pot găsi cauzalități sau corelații științifice fără sprijin sau ghidare”, arată sursa citată.

Cum arată cifrele în privința elevilor români în ceea ce privește citirea/ lectura? 59,2% s-au situat cel puțin la nivelul 2 de competență, ceea ce înseamnă că pot înțelege un text de lungime medie, pot extrage ideea principală, pot căuta informații pe baza unor criterii. Ei pot construi semnificații pe baza a ceea ce citesc (pot învăța pe baza lecturii). Doar aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6), ceea ce înseamnă că pot înțelege texte lungi, pot utiliza concepte abstracte, pot face diferența dintre fapte și opinii.

La matematică, 53,4% dintre elevii români s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că pot recunoaște și interpreta fără sprijin cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă (de exemplu, compararea distanței pe două rute alternative sau exprimarea prețului unui produs în diferite monede). În medie, în țările membre OECD, ponderea elevilor aflați la nivelul 2 sau la un nivel superior al competențelor matematice a fost de 76%. Aproximativ 3% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la matematică, ceea ce înseamnă că aceștia pot modela situații matematice complexe, pot selecta, compara și aprecia strategii adecvate de rezolvare a unor probleme.

La științe, aproximativ 56% dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că recunosc explicația corectă a unui fenomen științific familiar și pot utiliza cunoștințele lor pentru a evalua dacă anumite date pot fundamenta o anumită concluzie. Aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la științe, ceea ce înseamnă că pot aplica în mod autonom și creativ cunoștințele lor din domeniul științelor într-o varietate de situații, inclusiv în situații nefamiliare.

În România, elevii din familii cu statut socioeconomic bun au obținut, la citire/lectură, cu 109 puncte mai mult decât cei din familii cu statut socioeconomic scăzut, potrivit rarpotului PISA, diferența fiind mult mai mare decât cea înregistrată la testarea din 2009 (86 de puncte). Statutul socioeconomic a fost strâns corelat și cu performanțele la matematică și științe.

Raportul mai arată că elevii români din medii dezavantajate au aspirații școlare mai reduse, chiar și cei care înregistrează rezultate foarte bune: 1 din 4 elevi cu rezultate foarte bune, provenind din medii dezavantajate se gândește că nu va absolvi învățământul terțiar, comparativ cu 1 din 30 de elevi cu rezultate foarte bune, din medii socioeconomice avantajate.

Datele de cercetare arată disparități semnificative ale rezultatelor între școli. Există, astfel, tendința de grupare pe școli a elevilor cu rezultate bune.

„Un elev dintr-o familie cu statut socioeconomic dezavantajat are doar 13% șanse să fie înscris într-o școală plasată între primele 25% după performanță (media OECD fiind de 17%). În România, 49,4% dintre profesorii care predau la școlile participante la evaluarea PISA au urmat cursuri de master, acest procent fiind mai mare decât media țărilor participante la testare, respectiv 43,9%. Cu toate acestea, datele arată o corelație slabă între rezultatele elevilor și nivelul de studii al profesorilor. Atitudinea profesorilor față de predare, entuziasmul manifestat în activitatea didactică influențează însă rezultatele elevilor. În majoritatea țărilor, inclusiv în România, elevii care au apreciat că profesorul lor predă cu interes și cu pasiune au obținut rezultate mai bune”, se mai arată în Raportul citat.

În toate țările și economiile participante la PISA 2018, fetele au rezultate mai bune la citire/lectură decât băieții. În ceea ce privește matematica și științele, rezultatele elevilor români arată performanțe asemănătoare între fete și băieți.

Totodată, raportul mai arată că elevii români apreciază că efortul depus pentru rezolvarea sarcinilor de lucru a fost, în medie de 7,9 pe o scală de la 1 la 10, unde 10 semnifica efortul maxim. Efortul depus este apropiat de media OECD, însă mai mic decât cel pe care elevii români l-ar fi depus dacă era vorba despre o evaluare cu miză personală (examen, evaluare notată).

PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor cu vârste între 15 și 16 ani, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Intervalul de vârstă 15-16 ani este reprezentativ pentru finalizarea sau apropierea de finalizarea învăţământului obligatoriu. Evaluarea PISA pune accent pe competențele necesare pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.

Ludovic Orban: Creșterea calității educației trebuie făcută prin măsuri de substanță

Ludovic Orban a declarat că trebuie luate măsuri "de substanță" pentru a crește calitatea educației, nu măsuri "cosmetice", întrebat despre rezultatele testului PISA. Premierul a precizat că proiectul președintelui Iohannis, "România Educată", stă la baza acțiunii guvernamentale în educație.

"Este clar că este necesară creșterea calității educației în România care să fie realizată nu prin măsuri cosmetice, ci prin măsuri de substanță. Aici știți foarte bine că președintele României împreună cu aproape toți actorii din domeniul educației, din zona mediului de afaceri, au adoptat un document extrem de important care stă la baza acțiunii guvernamentale în reforma educației, este vorba de «Românai Educată», care practic pune bazele acțiunii noastre de a crește semnificativ calitatea educației în România", a declarat, marți, Ludovic Orban.

Dacian Cioloș, despre rezultatele la testele PISA: Seninătatea ministrului Educației ne dă fiori


Dacian Cioloș a declarat, marți că rezultatele testelor PISA sunt dezamăgitoare pentru sistemul românesc, însă afirmațiile ministrului Educației Monica Anisie denotă o „seninătate care ne dă fiori”. ”Niciodată nu punem degetul pe rană, nu ne ducem la originea dezastrului”, a mai spus el.

„Seninătatea doamnei ministru ne dă fiori. Sistemul de educație din România nu e în stare să formeze tineri capabili să se descurce în situații concrete de viață, dar ministrul Educației ne spune să stăm liniștiți, pentru că elevii știu. În fapt, este o tragedie: elevii români învață după un curriculum care nu are legătură cu viața reală. Dincolo de resurse, de finanțarea învățământului, de baza materială precară, de numărul de copii dintr-o clasă, rezultatele de la Testele PISA țin de modul în care profesorii reușesc să-i facă pe elevi să creadă că sunt capabili să rezolve probleme din viața reală”, a scris Dacian Cioloș, pe Facebook, despre reacția minsitrului Educației, Monica Anisie, față de rezultatele testelor PISA.

Cioloș consideră că rezultatele la testele PISA din 2018 sunt dezamăgitoare.

„Aproape 50% dintre ei nu sunt capabili să își folosească cunoștințele învățate la școală în viața de zi cu zi. De exemplu, elevii au fost puși să compare distanța totală pe două rute alternative sau să convertească prețurile într-o monedă diferită. La asemenea teste, România are, în 2018, rezultate chiar mai slabe decât în 2012 sau în 2015. Comentând situația, ministrul Educației, Monica Anisie, ne spune că nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm. Că evaluarea de la Testele PISA nu pune accent pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață”, a motivat liderul PLUS.

Sursa: Mediafax

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 6°C 10°C
IASI 7°C 8°C
CLUJ 5°C 5°C
CONSTANTA 9°C 10°C
CRAIOVA 5°C 11°C
BRASOV 6°C 5°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 06 Decembrie 2019, 22:04
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 06-12-2019
Deschidere: 9961.05
Maxim: 9989.79
Mimim: 9961.05
Variatie: 0.16%
TLV
2.60
0.38%
SNP
0.44
0.34%
FP
1.20
0%
SNN
14.66
0.14%
SNG
38.35
0.66%
SIF2
1.57
0.64%
TGN
373.50
0.81%
SIF3
0.36
1.12%
BRD
15.68
0.13%
WINE
22.30
0%
ARHIVĂ ȘTIRI