Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Amintiri din Epoca Securităţii: Expoziţia Second Life in Communism

Expoziţia Second Life in Communism (People, attitudes, places) ar trebui dedicată în primul rând celor care emit teoria ce bine era înainte de 1989”. Vânători şi urmăriţi, Securitate şi abuz, filaje şi declaraţii s-au întâlnit recent în fotografii expuse în Anexa Muzeului Naţional de Artă Contemporană. În clădirea din aceeaşi epocă comunistă am redescoperit ce înseamnă să-ţi fie frică să spui liber ce gândeşti.

19 Mai 2012, 09:53 (actualizat 09 Iulie 2012, 10:41) |

Oamenii Securităţii erau peste tot. Putea fi un vecin, un coleg, prietenul cel mai bun sau persoana alături de care construiai o căsnicie. Oricine putea să dezvăluie tot ce ştie despre tine.

Tocmai de aceea, Second Life in Communism (People, attitudes, places) este o expoziţie care stârneşte fiori pe şira spinării. Ca un copil crescut în perioada comunistă şi educat să nu vorbească mai mult decât trebuie, aproape că mă aşteptam să văd figurile unor apropiaţi în imaginile expuse la Anexa MNAC din Calea Moşilor.

Supravegherea Securităţii, filajele, ochii iscoditori sunt peste tot în fotografii, exact aşa cum scrutau viaţa reală până acum 22 de ani şi ceva. Mărturii în expoziţie: schiţe detaliate despre „subiecţi” sau maşinile „subiectului” urmărit, declaraţii scrise, dar şi interviuri video ale celor vânaţi de Securitate, oameni fotografiaţi în zeci de ipostaze.

 

Partea I: „Cer deschis. Revizitând spaţiul public”

O serie de montaje din fotografii de urmărire însoţite de marcarea poziţiei din fotografiile de atunci aşa cum este reprezentată astăzi pe Google Maps – Street View.

Două formule ale observării (supravegherii) şi o întrebare: cum se modifică reflecţia noastră asupra imaginilor de urmărire de atunci prin prisma evoluţiilor tehnologice de acum?

(w620) Fotografie

 

„Ar putea fi bunicul...”

(w620) Fotografie

 

„Priveşte pericolul în faţă”

Imaginează-ţi o clipă că te plimbi prin centrul Bucureştiului, undeva lângă Librăria Mihai Eminescu - sau în Piaţa Rosetti - cu un spion pe urmele tale. Îţi urmăreşte fiecare mişcare, orice privire furişă, nu te pierde o clipă. Ţi-ai privi iscoada în ochi?

(w400) Detaliu: Ă

 

„Arhive paralele”

„O serie de imagini pe două planuri – cărţi poştale originale din anii 70-80, din diverse oraşe din ţară sau din Bucureşti, însoţite de o serie de fotografii de urmărire (fără un index sau o relaţie cauzală).

Se pun două formulări extreme ale ochiului oficial care grevează şi reprezintă în imagini spaţiull public: prima este ilustrarea lui oficială din cărţile poştale (care, până la urmă, sunt la limita între public şi privat, între imaginea generică aprobată oficial ca fiind demnă de a reprezenta / identifica ceva dintr-un oraş sau altul, şi funcţia cărţii poştale, de a purta mesaje personale, intime).

A doua este reprezentarea lui tot în plan oficial, dar ascuns, secret, devenind fundal pentru desfăşurarea vieţii private şi pentru intruziunea în viaţa privată.”

(w620) „Arhive

 

„Treisprezece” – Cum privim de fapt imaginile? Este oare etic să le vezi drept purtătoare de discurs estetic?

Treisprezece imagini, multe din ele deja prezente în expoziţie, se regăsesc înrămate. „Aici, rama e partenerul de dialog, ramele însele fiind din anii 80 şi conţinând acum printuri pe hârtie de document, în care însemnările cu pixul, reperelee fotografiilor de urmărire, au fost digital înlăturate.

În teoria imaginii, rama, înrămarea, punerea-laolaltă, ca şi izolarea estetică a unei imagini, sunt gesturi foarte importante. Orice reacţie re a spune ce imagine frumoasă, interesantă etc. este o formă de înrămare, de punere-laolaltă a unui univers estetic personal în care imaginea aceea se plasează logic.

Tensiunea şi relaţia imagine – ramă evidenţiază o întrebare: este etic să te uiţi chiar şi un moment la fotografiile acestea ca purtătoare de discurs estetic? Care e modul de a privi aceste imagini? Dincolo de utilizarea şi interpretarea lor ca fragment istoric, parte a unui dosar, cum le privim de fapt?”

(w620) „Treispr

 

Cazul „Panoul

(w620) Cazul „P

 

Mărturiile celor rămaşi

Fotografiile şi dosarele redate se completează cu interviuri video realizate de Centrul de Istorie Orală din cadrul Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii. Din perspectiva propriului dosar şi a celor trăite, protagoniştii vorbesc despre frică, dezamăgire, nevoia de clarificare, despre vinovăţie şi compromisuri.

Marius Boieriu, fost mecanic la Uzina de Tractoare din Braşov, anchetat cu brutalitate de Securitate pentru participarea la evenimentele de la Braşov din 15 noiembrie 1987.

Gabriel Virgil Păun, inginer, şef service auto până în 1989, urmărit de Securitate. Vorbeşte despre mijloacele de urmărire, interceptarea corespondenţei, ascultarea convorbirilor telefonice la domiciliu şi la serviciu; despre şantaj şi vicierea relaţiilor interumane în mediul profesional.

Ioan Buciuman, pastor în cadrul cultului Adventişti de Ziua a Şaptea. Mărturii despre modul în care se implica Securitatea în urmărirea membrilor cultului, accesul la informare şi educaţie religioasă, dar şi despre compromisurile şi tensiunile din interacţiunea cu ofiţerii Securităţii.

Vladimir Stănescu, fost angajat al Teatrului Naţional din Bucureşti în anii 80. Vorbeşte despre detenţia politică a tatălui său şi oferă reflecţii privind accesul la propriul dosar. Despre vinovăţie, ruşine şi contrângeri în dialogul cu Securitatea, cu consecinţele din planul personal şi profesional.

Tibor Gall, urmărit de Securitate în timpul studenţiei petrecute la Institutul de Artă Ion Andreescu din Cluj Napoca. Vorbeşte despre avertizări, interogatorii şi exmatricularea din facultate.

William Totok şi Ernest Wichner, tineri poeţi din grupul de acţiune Banat, urmăriţi de Securitate. Vorbesc împreună despre istoricul Aktionsgruppe Banat, despre poezie şi modul în care au fost urmăriţi.

Gheorghe Neagu, profesor de limba română, urmărit de Securitate. Vorbeşte despre şantaj, compromisuri, supraveghere, frică şi represaliile Securităţii din perioada liceului. Reflectează de asemenea asupra propriului dosar şi asupra semnificaţiilor sale în plan personal.

Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim ministru in guvernul provizoriu Petre Roman şi participant la Revoluţia din 1989, discută despre supravegherea ofiţerilor de Securitate, Revoluţie şi planurile ei secunde.

***

Expoziţia Second Life in Communism este o iniţiativă comună a CNSAS, Wissenschaftskolleg zu Berlin, cu sprijinul Spaţiului Platforma - Anexa MNAC:

- Ioana Macrea Toma (Wissenschaftskolleg zu Berlin);

- Cristina Anisescu (CNSAS);

- Iosif Kiraly (curator invitat, UNAB);

- Simona Dumitriu (Platforma);

- Bogdan Bordeianu (Platforma).

Parteneri:

- Muzeul Naţional de Artă Contemporană;

- Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;

- Universitatea Naţională de Arte Bucureşti.

Anexa MNAC - Spaţiul Platforma pe Facebook

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 17°C 14°C
IASI 17°C 14°C
CLUJ 17°C 13°C
CONSTANTA 12°C 12°C
CRAIOVA 21°C 15°C
BRASOV 15°C 8°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Aprilie 2019, 07:51
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-04-2019
Deschidere: 8279.83
Maxim: 8352.28
Mimim: 8279.83
Variatie: 0.86%
BRD
13.60
2.39%
FP
0.96
0.63%
SNG
33.45
0.6%
TLV
2.15
1.88%
TGN
350.00
0.28%
SNN
10.86
1.69%
EL
11.05
0.9%
WINE
19.00
1.06%
SIF2
1.20
0.84%
TBM
0.30
1.69%
ARHIVĂ ȘTIRI