Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Amendamentele la Codul Penal: Ce se ascunde în detalii?

Totul a început cu două proiecte de lege aparent inofensive, vechi de doi ani, care trecuseră deja prin Senat. Unul fusese respins, al doilea îndeplinea o simplă formalitate: elimina din Codul Penal un articol declarat neconstituţional. La Camera Deputaţilor, ele trebuiau să între în rutină obişnuită: raport în Comisia Juridică, apoi vot în plen.

12 Decembrie 2013, 00:03 | Ramona Avramescu |
Camera Deputaţilor
Camera Deputaţilor
Ramona Avramescu

Cele două legi capătă însă o greutate pe care nimeni nu o anticipa în seară de luni, 9 decembrie. Într-o şedinţa secretă convocată ad-hoc aproape de miezul nopţii, Comisia Juridică modifică fundamental conţinutul proiectelor, adăugând mai multe amendamente pe care nimeni nu le văzuse până atunci. Toate modificările sunt înaintate şi asumate de întreagă comisie juridică, nu individual, aşa cum este procedura uzuală.

În primul proiect, se modifică definiţia conflictului de interese şi a persoanelor care intră sub incidenţa acestuia. Astfel, deputaţii înlocuiesc „funcţionar public” cu „persoană cu atribuţii de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişa a postului semnate cu o instituţie publică”. Cu alte cuvinte, sunt eliminaţi dintr-un foc din rândul celor ce se pot face vinovaţi de conflict de interese primarii, parlamentarii, consilierii şi şefii de consilii judeţene. Nici una dintre aceste categorii nu are contract de muncă semnat cu instituţia în care lucrează.

Comisia Juridică nu se opreşte însă aici şi stabileşte, printr-un alt amendament, că actele administrative (contracte de achiziţii, hotărâri de consiliu sau ordine de ministru) sunt exceptate de la reglementările privind conflictul de interese. Prin urmare, primarii sau consilierii pot atribui contracte inclusiv firmelor de familie, pentru că ele vor fi perfect legale. Mai mult, pedeapsa maximă pentru conflict de interese scade de la 5 la 3 ani de închisoare, iar termenul de prescripţie este redus la jumătate.

Cu al doilea proiect, deputaţii jurişti îi scot pe preşedintele României şi pe parlamentari din rândul funcţionarilor publici. Cu această titulatură dispar că prin farmec şi o serie de infracţiuni de care aceştia pot fi acuzaţi: abuz în serviciu sau luare de mită.

Amendamentul echivalează, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii, cu o exonerare a acestor categorii în faţă legii. În acelaşi proiect, limita prejudiciului sancţionat cu o simplă amendă se măreşte de la 50 de mii la 500 de mii de euro.

Cine provoacă un prejudiciu de până la 100 de mii euro primeşte doar o sancţiune administrativă şi scapă de cazier.

Marţi, 10 decembrie, modificările sunt adoptate în câteva minute şi de plenul Camerei Deputaţilor, cu o largă majoritate.

Potrivit preşedintelui Horia Georgescu, Agenţia Naţională de Integritate a verificat şi a făcut sesizări penale pentru conflict de interese pentru 79 de aleşi locali: primari, şefi de consilii judeţene, consilieri locali sau judeţeni. 19 senatori şi deputaţi sunt acuzaţi de ANI că şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar, iar 5 sunt deja trimişi în judecată.

Toţi ar răsufla uşuraţi dacă modificările la Codul Penal adoptate de deputaţi ar intră în vigoare.

În schimb, potrivit actualei legislaţii, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, se vor alege nu doar cu condamnări, dar îşi vor pierde şi mandatele.

Din aceste motive, în ultimul an, Agenţia Naţională de Integritate a fost motiv de tensiune majoră între aleşii locali ai majorităţii USL şi centru.

(w300) Ramona AvrVicepremierul Liviu Dragnea a promis că va rezolva problema, dar toate soluţiile vehiculate (modificarea legii ANI şi eliminarea unor incompatibilităţi sau chiar mărirea salariilor primarilor) au fost repinse la presiunea presei sau a organismelor europene.

Modificările Codului Penal sunt însă la un pas foarte mic de aplicare; doar preşedintele Traian Băsescu sau Curtea Constituţională mai pot opri intrarea lor în vigoare.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 4°C 5°C
IASI 5°C 4°C
CLUJ 1°C 3°C
CONSTANTA 5°C 7°C
CRAIOVA 4°C 8°C
BRASOV 0°C 4°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 16 Ianuarie 2019, 02:24
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 15-01-2019
Deschidere: 6934.35
Maxim: 7060.24
Mimim: 6771.68
Variatie: 1.82%
TLV
1.63
1.05%
BRD
10.00
1.35%
SNG
28.20
5.3%
FP
0.85
1.51%
SNP
0.30
9.75%
SIF5
2.00
0.5%
TGN
302.00
0.66%
EL
9.54
3.41%
SIF2
1.15
0.34%
SNN
7.79
4.74%
ARHIVĂ ȘTIRI