Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
VIDEO PRIM PLAN

Alina Mungiu Pippidi: Am impresia că cei care vor să facă regionalizarea nu ştiu ce înseamnă

Fostul ministru de Externe Mircea Geoană, profesorul de ştiinţe politice Alina Mungiu Pippidi şi economistul Florin Cîţu au fost invitaţii din această seară ai emisiunii Prim Plan, de la ora 21.00, în dezbaterea legată de regionalizarea României.

14 Martie 2013, 18:55 (actualizat 14 Martie 2013, 22:08) |
Prim Plan I
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

VIDEO
Prim Plan I
Cuvântul regionalizare e folosit la noi pentru scopuri diferite, deşi el înseamnă să dai suveranitate unor regiuni, a declarat profesorul de ştiinţe politice Alina Mungiu Pippidi la emisiunea Prim Plan de joi seara, în dezbaterea despre regionalizare şi raportul societăţii Academice Române (SAR).

"Cuvântul înseamnă federalizare. Am impresia că oamenii care vor să facă regionalizarea nu ştiu ce înseamnă. (...) Domnul Eugen Nicolăescu a spus că închiderea caselor judeţene de sănătate e un pas spre regionalizare. E foarte bine că Guvernul concentrează serviciiile, dar asta nu înseamnă regionalizare", a spus Alina Mungiu Pippidi.

"Regiunile trebuie să fie de dezvoltare. Noi prezentăm dovezi în raportul SAR că în ţările foste comuniste nu este asociată o mai bună absorbţie a fondurilor de ideea de regionalizare",. a adăugat politologul.

"Cel mai simplu lucru pe care-l putem face ca să eliminăm corupţia este să debirocratizăm. Vorbim de un fel discreţionar de a da banii cui vrei tu să dai. Să nu mai piardă atâta vreme omul ăla ca să-şi pună electricitate, să plătească taxe".

La rândul său, fostul ministru de Externe Mircea Geoană a dat exemplul altor state în felul în care au abordat regionalizarea: "Un exemplu din Polonia: în clipa în care s-au făcut 16 regiuni, voivodatele, fostele capitale au avut un declin accelerat. În Franţa acest proces a început în 1982. Astăzi francezii vorbesc de desfiinţarea departamentelor, echivalentelor judeţelor din România".

VIDEO
Cum relansam Romania
Avem nevoie de fonduri europene, esenţiale pentru dezvoltarea României. Şi nu este vorba doar de infrastructură, unde suntem depăşiţi până şi de ţări africane precum Rwanda şi Botswana.

E nevoie şi de diminuarea decalajelor între estul şi vestul României, care din nefericire s-au adâncit în ultimii ani. Vicepremierul Liviu Dragnea susţine că anul acesta este şansa noastră de a face regionalizarea.

Romania are nevoie de reforme ca de aer. Ştim cu totii acest lucru, doar că, după cum spun experţii Societăţii Academice Române, din 2009 şi până acum guvernele doar au mimat reforma. Unul dintre motivele constatate de specialişti sunt alegerile prea dese, care au dus la amânarea reformelor economice.

Însă alte două concluzii ale raportului SAR sunt extrem de interesante. 1) "România nu are nevoie în acest moment de regiuni politice, cu guvernatori sau fără" şi 2) "Acordul cu FMI nu ne-a adus mari beneficii, ba, dimpotrivă, a creat doar dezechilibre".

Analistul SAR Florin Cîţu a precizat că "România are nevoie de reforme, iar o soluţie este aceea de a adopta un program specific, cu paşi, pentru a intra în zona euro".

Fostul ministru de Externe Mircea Geoană, profesorul de ştiinţe politice Alina Mungiu Pippidi şi economistul Florin Cîţu au fost invitaţii din această seară ai emisiunii Prim Plan, de la ora 21.00, în dezbaterea legată de regionalizarea României.

Moderatorul Mihai Rădulescu a mai discutat proiectul retrocedărilor cu fostul ministru al Justiţiei, actualul senator PNL Tudor Chiuariu.

Împărţirea României în regiuni a fost subiectul unor ample dezbateri după 1989. Primele au fost mai înfierbântate, din cauza problemelor etnice. Apoi discuţiile s-au mai relaxat şi au devenit mai aplicate, mai ales când autorităţile şi-au dat seama că marele câştig al regionalizării este atragerea de bani europeni pe mari proiecte. La începutul acestui an a demarat prima organizare mai concretă în privinţa regionalizării.

Ultima reorganizare administrativă a României există din 1968. La pregătirea reorganizării României în 35 de judeţe au participat economişti, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi si lingvişti.

Dupa 1990 au apărut diverse propuneri de reorganizare administrativ -teritorială a României, având la bază fie factorul istoric, fie modelul european.

În 2010, UDMR propunea un proiect de regionalizare cu 5 macroregiuni şi 16 regiuni, printre care una în care erau grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş.

În 2011 subiectul a fost relansat. Preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să analizeze reorganizarea administrativă a ţării prin înlocuirea celor 41 de judeţe cu 8 judeţe mari sau 7 judeţe şi municipiul Bucureşti, aratând că actualul sistem generează ineficienţă în utilizarea banilor UE şi corupţie.

Faptul că UDMR a avut un punct de vedere distinct a creat dificultăţi.

Ţinutul Secuiesc şi o regiune formată din judeţele Bihor, Sălaj şi Satu Mare - aceasta era varianta cu care UDMR s-a dus la masa negocierilor cu PDL. După discuţii şi negocieri, coaliţia de guvernare nu a avut un punct de vedere unitar. Reorganizarea a fost amânată.

La începutul acestui an, USL a lansat în dezbatere proiectul de Lege al regiunilor, conform căruia România va avea 8 regiuni:

- Regiunea Bucureşti-Ilfov - municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti,

- Regiunea Centru - judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia,

- Regiunea Nord-Est - judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinta în municipiul Piatra Neamţ,

- Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu resedinţa în municipiul Cluj-Napoca,

- Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în municipiul Timişoara,

- Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova,

- Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în municipiul Călăraşi

- Regiunea Sud-Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.

Ministerul Dezvoltării coordonează acest proiect la care vor lucra specialişti din mediul academic, din societatea civilă, aleşi locali şi demnitari.

La baza reorganizării stau câteva obiective: în fiecare regiune să existe cel puţin un centru de afaceri, cel puţin un aeroport internaţional, un spital regional, o universitate acreditată la nivel internaţional, cel puţin un centru sportiv regional polivalent de nivel internaţional.

Până la încheierea acestui proces trebuie parcurse concomitent alte trei etape, administrative: revizuirea Constituţiei, un cadru normativ necesar organizării şi functionării regiunilor şi altul pentru descentralizarea competenţelor către regiuni, judeţe, municipii, orase şi comune.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 32°C 33°C
IASI 34°C 35°C
CLUJ 32°C 29°C
CONSTANTA 30°C 29°C
CRAIOVA 30°C 31°C
BRASOV 28°C 30°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 16 Iunie 2019, 06:36
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 14-06-2019
Deschidere: 8477.19
Maxim: 8532.36
Mimim: 8475.81
Variatie: 0.32%
TLV
2.31
0.43%
SNG
32.00
0%
FP
1.00
0.49%
BRD
11.98
0.84%
SNP
0.38
1.86%
SNN
10.52
1.13%
SIF5
2.10
0%
TBM
0.35
3.19%
EL
10.90
1.4%
CEON
0.35
2.62%
ARHIVĂ ȘTIRI