Alexandru Rafila vrea ca serviciile SMURD să intre în subordinea Ministerului Sănătății. Raed Arafat: Ruperea acestui model nu face decât să slăbească sistemul și să strice ce s-a construit

Serviciile de urgență trebuie să funcționeze integrat, cu atât mai mult cu cât Ministerul Sănătății poartă responsabilitatea pentru activitatea medicală, consideră ministrul Alexandru Rafila. ȘI, de aceea, SMURD ar trebui să treacă de la Ministerul de Interne la Ministerul Sănătății, a explicat el.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: Dar integrarea serviciilor de urgență cu celelalte servicii de urgență prespitalicească, UPU sau CPU cu celelalte tipuri de activități ale sistemului de sănătate este absolut necesară, pentru că nu funcționează separat. Ele trebuie să funcționeze integrat, iar lucrul acesta trebuie să fie o politică de sănătate a statului român, care nu trebuie să țină cont de persoanele care ocupă, într-un moment sau altul, o poziție de demnitate publică în aceste domenii, ci trebuie să țină cont de nevoia oamenilor din România de a beneficia de servicii de sănătate. Am recunoscut meritele lui Arafat în organizarea SMURD, dar ele trebuie integrate la nivelul Ministerului Sănătății și asta cred că e clar pentru toată lumea. (…) Este și problema resursei umane, suntem într-un cerc vicios, insuficienta resursei duce la plecarea accelerată a altora.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Raed Arafat, fondatorul serviciului de urgență, a susținut că sistemul SMURD actual funcționează perfect și nu are rost să ne întoarcem în timp. Raed Arafat spune că există o colaborare cu Ministerul Sănătății și nu se lucrează separat.

Raed Arafat: Integrarea în Ministerul Sănătății a SMURD-ului sau ruperea modului de lucru a sistemului de urgență la momentul actual, care este un mod integrat sub Departamentul pentru Situații de Urgență și care și-a dovedit eficiența, cel puțin pe perioada pandemiei s-a văzut clar eficiența unei coordonări unitare, ruperea acestui model și întoarcerea în timp la un model unde fiecare era într-un loc nu face decât să slăbească sistemul și să strice ce s-a construit. Cu Ministerul Sănătății se colaborează, nu se lucrează separat, dar coordonarea este într-un singur loc, care permite o coordonare integrată.

Dacă cei care luptă pentru drepturile pacienților susțin această schimbare, experții în sănătate publică sunt sceptici.

Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate: Este greu, dacă nu chiar imposibil, să se întâmple aşa ceva pentru că cea mai mare parte a personalului care deserveşte acest sistem sunt militari, îmi vine foarte greu să cred că vreunul din cei care au luptat să poarte haina militară vor renunţa la cariera lor militară pentru a fi salariaţi ai Ministerului Sănătăţii.

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor: Activitatea dintr-un spital şi activitatea medicală nu poate fi organizată decât printr-un sistem integrat de coordonare atât administrativ şi operaţional. Dacă veţi putea să mergeţi într-o unitate de primiri urgenţe veţi constata că managerul spitalului nu coordonează operativ, coordonarea operativă o are DSU. Adică modul cum sunt consultaţi, cum sunt triaţi paicenţii.

Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare a fost înființat în anii ’90, la Tîrgu Mureș, și a funcționat la început cu o singură ambulanță de reanimare donată de Germania și cu studenți de la Medicină care lucrau ca voluntari.

Din 2007, serviciul a fost extins la nivel național. Raed Arafat s-a opus în 2012 unui proiect de lege care ar fi liberalizat accesul firmelor private la fondurile destinate serviciilor medicale de urgență.

Atunci președintele Băsescu a sugerat că Arafat ar trebui să-și dea demisia, iar acesta chiar a demisionat a doua zi din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Sănătății pe care o avea atunci. Au urmat o serie de proteste de susținere pentru Raed Arafat care s-au transformat în manifestații împotriva lui Traian Băsescu. Fostul șef al statului a cedat, iar proiectul nu a mai fost adoptat.