Alexandru Rafila: Greșeala umană și nu starea clădirii este cea care de multe ori declanșează tragedii în spitale

„Problema este a procedurilor, a învăţării şi respectării procedurilor de către personal şi de către pacienţi, pentru că sunt situaţii în care greşeala umană este cea care, de multe ori, declanşează tragedii. Nu starea clădirii, ci greşeală umană! Dacă aprinzi o candelă sau o lumânare într-un salon de spital, lucrezi cu flacără deschisă şi se poate produce un incident. Vechimea unei clădiri, starea instalaţiilor dintr-o clădire, reprezintă o parte a problemei, respectarea procedurilor şi recomandărilor… Un pacient sau aparţinătorul unui pacient nu respectă o procedură, dar trebuie să se supună regulamentului de funcţionare a acelui spital. Astea se obţin prin educaţie, în timp, nu se pot rezolva peste noapte, dar facem eforturi să obţinem o siguranţă cât mai mare a pacienţilor”, a afirmat, joi, Rafila, după ce a vizitat Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase (INBI) „Matei Balş”, unde, în 29 ianuarie 2021, a avut loc un incendiu.

Potrivit ministrului, în spitalele din România cu infrastructură învechită trebuie reabilitate secţiile de terapie intensivă şi în secţiile în care se lucrează cu oxigen, astfel încât echipamentele să funcţioneze perfect.

„Trebuie să înţelegem că avem o infrastructură spitalicească veche. Asta este realitatea în România. Existau voci care spuneau că trebuie să închidem 300 de spitale în România. Lucrul acesta nu este posibil, dacă suntem realişti, pentru că oamenii au nevoie de acces la servicii de sănătate. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti înseamnă să existe un proiect, pe termen mediu măcar, care să permită reabilitarea clădirilor, dezvoltarea de unităţi spitaliceşti noi. Există diverşi proprietari ai clădirilor – Ministerul Sănătăţii şi, mai ales, autorităţile locale. Lumea trebuie să înţeleagă, mai ales managerii acestor spitale, că trebuie să diminuăm riscul. Cine spune că exclude total riscul de producere a unui incident, nu este sincer. Nu se poate lucrul acesta nicăieri în lume, pentru niciun fel de activitate. Important este să-l diminuezi. Să fii conştient care sunt riscurile legate de infrastructura pe care o ai la îndemână. Şi atunci, măcar în zonele critice, secţiile de terapie intensivă, secţiile în care se lucrează cu oxigen trebuie luate măsuri de reabilitare, asigurare a funcţionării perfecte a acestor echipamente”, a adăugat Rafila, citat de Agerpres.

Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balş”, Cătălin Apostolescu, a precizat că, după incendiul din 28 ianuarie 2021, în spitalul pe care îl conduce au fost achiziţionate detectoare de oxigen şi au fost modificate procedurile de lucru.

„Am achiziţionat detectoare mobile de oxigen pentru toate secţiile spitalului şi am modificat procedurile de lucru. Se face aerisire din două în două ore şi se măsoară nivelul de oxigen. Oricând nivelul de oxigen se depăşeşte anumite praguri, se iau măsuri de eliminare. Din păcate, sistemele de ventilaţie presupun o investiţie foarte mare şi o modificare majoră a arhitecturii clădirii, ceea ce în momentul de faţă nu poate fi luat în calcul”, a spus Apostolescu.

Apostolescu a anunţat că Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase (INBI) „Matei Balş” va fi redat circuitului medical începând din luna ianuarie, după ce vor fi finalizate lucrările de reabilitare a clădirii.