Alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova | After Poll: Partidul Acțiune și Solidaritate(PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a obținut peste 50 la sută din voturi

ACTUALIZARE ora 24.00 Rezultate parțiale după prelucrarea a 90% dintre procesele verbale (secţiile de votare deschise în R. Moldova): PAS: 46,99%, BECS: 31,41%, Partidul Şor: 6,65%.

ACTUALIZARE ora 23.30 Rezultate preliminare după prelucrarea a 80% dintre procesele verbale: PAS: 47,04%, BECS: 31,06%, Partidul Şor: 6,91%.

ACTUALIZARE ora 23.00 Rezultatele preliminare după prelucrarea a 70% dintre procesele verbale(secţiile de votare deschise în R. Moldova): PAS: 46,56%, BECS: 31,41%, Partidul Şor: 7,17%.

ACTUALIZARE ora 22.30 Rezultatele preliminare după prelucrarea a 50% dintre procesele verbale: PAS: 45,52%, BECS: 31,71%, Partidul Şor: 8,07%

ACTUALIZARE ora 21:15 PAS câştigă cele mai multe voturi, aşa arată sondajului AFTER POLL 2021 realizat de WatchDog.MD şi Institutul de Politici Publice.

ACTUALIZARE 20:45. Peste 47% din alegătorii cu drept de vot au mers la secţiile de vot. Este vorba despre aproape 1,4 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova.

ACTUALIZARE Până la ora 20.00, peste 46% din alegătorii cu drept de vot au mers la secţiile de vot. Este vorba despre aproape 1,4 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova. Republica Moldova – peste 1,2 milioane de alegători ( peste 42iar % din cei cu drept de vot), regiunea transnistreană –  peste 28 de mii de alegători, iar în diaspora peste 188 de mii de alegători.

ACTUALIZARE Până la ora 19.00, peste 43% din alegătorii cu drept de vot au mers la secţiile de vot. Este vorba despre 1,3 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova. Republica Moldova – peste 1,1 milioane de alegători (39% din cei cu drept de vot), regiunea transnistreană –  peste 27 de mii de alegători, diaspora – 176 de mii de alegători.

„Vă rog ca, înainte să mergeţi la meci, să vă faceţi drum la secţia de vot. Este foarte important să ne decidem împreună viitorul şi să putem să contăm pe un Parlament responsabil. Este mult mai uşor să mergem 30 de minute la vot, decât să ieţim după aceea în stradă să ne exrimîm nemulţumirea faţă de un Parlament care nu ne reprezintă. Este foarte important să mergem la vot într-un număr cât mai mare. Mergeţi la vot”, a spus preşedintele Maia Sandu într-o postare video pe pagina de Facebook.

ACTUALIZARE Până la ora 18.00, peste 40% din alegătorii cu drept de vot au mers la secţiile de vot. Este vorba despre 1,2 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova. Republica Moldova – peste 1 milion de alegători (37% din cei cu drept de vot), regiunea transnistreană –  peste 26 de mii de alegători, diaspora – 164 de mii de alegători.

ACTUALIZARE Diaspora din Republica Moldova s-a mobilizat exemplar şi pentru acest scrutin electoral. În Italia, Franţa sau Germania, mii de alegători au venit să voteze pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul de la Chişinău. Potrivit Ministerului de Externe, prima secţie s-a deschis în Japonia, la ora locală 7, ora 1, ora Republicii Moldova. După Japonia, a urmat China şi celelalte state în care sunt cetăţeni aflaţi la muncă, cu afaceri, sau la studii. Foarte mulţi basarabeni au venit la secţiile de vot chiar de la ora 5 dimineaţă.

ACTUALIZARE Până la ora 17:00, peste 37% din alegători s-au prezentat la secţiile de votare. Republica Moldova – 961 de mii de alegători (34% din cei cu drept de vot), regiunea transnistreană –  peste 24.800 de alegători, diaspora – 152 de mii de alegători. O prezenţă masivă la urne se observă în Transnistria, unde au fost deschise în total 41 de secţii de votare în cadrul alegerilor parlamentare anticipate care se desfăşoară duminică în Republica Moldova, relatează Radio Chişinău. Până aproape de orele amiezii votaseră deja 17.566 mii de alegători domiciliaţi în regiunea transnistreană, conform aceluiaşi post de radio, care relatează, citând martori, că dintre alegătorii transnistreni ar primi bani pentru votul lor.

ACTUALIZARE La ora 15.30 a fost depăşit pragul de validare al alegerilor – 33% din alegători s-au prezentat la urne. La alegerile din 1 noiembrie 2020, pragul de validare a fost atins la ora 16.07.

ACTUALIZARE Până la ora 15.00, peste 939 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova s-au prezentat la urne, ceea ce face ca rata prezenţei să se apropie de 32%. În Republica Moldova au votat până acum peste 817 mii de alegători,  în regiunea transnistreană – peste 21.700 de alegători, în diaspora – peste 125 de mii de alegători.

ACTUALIZARE Până la ora 14.00, 28 la sută dintre alegători şi-au exercitat dreptul la vot. Peste 100 000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până la ora 13:40.

ACTUALIZARE Până la ora 13:00, 26 la sută dintre alegători s-au prezentat la urnele de vot, ceea ce reprezintă peste 750 de mii de alegători. La secţiile de votare din Republica Moldova s-au prezentat puţin peste 23% din alegători (664 de mii de persoane), la secţiile de votare din regiunea transnistreană s-au prezentat circa 18.000 de alegători, iar în diaspora peste 91 de mii de basarabeni şi-au exercitat dreptul la vot.

ACTUALIZARE Până la ora 12:00, peste 554 de mii de cetăţeni s-au prezentat la urnele de vot, ceea ce constituie aproape 20% din alegătorii cu drept de vot. „În general, procesul electoral decurge în regim normal, fără incidente majore. Până la această oră şi-au exercitat dreptul la vot peste 600.000 de alegători. În străinătate, la acest moment, sunt operaţionale toate secţiile de votare constituite în Europa şi Asia, în următoarele ore urmând să se deschidă secţiile de votare din Statele Unite şi Canada. Până la această oră, peste hotarele ţării s-au prezentat la vot peste 70.000 de cetăţeni”, potrivit preşedintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil.

ACTUALIZARE Liderul comuniştilor de la Chişinău, fostul preşedinte Vladimir Voronin, şi-a exprimat speranţa că alegerile parlamentare anticipate de duminică vor pune capăt ”umilinţei” ultimilor 12 ani ai Republicii Moldova.
Voronin, care se află în fruntea listei candidaţilor Blocului Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, a declarat, la ieşirea de la vot, că îşi doreşte ca Republica Moldova să intre în rândul ţărilor civilizate şi să aibă o relaţie „de prietenie cu toate ţările, începând de la vecinii noştri tradiţionali şi geografici”.
„Eu în primul rând doresc ca aceşti 12 ani de stagnare a Republicii Moldova, de umilinţă a poporului ţării noastre să se termine cu ziua de astăzi. Aş mai dori ca dezvoltarea ţării să fie direcţionată în primul rând pe interesele noastre naţionale, interesele şi cerinţele fiecărui cetăţean al Republicii Moldova şi mai departe aş mai dori ca noi să fim în rând cu ţările civilizate, la toate capitolele, la democraţie, la libertate, pe dimensiunea europeană, în relaţie de prietenie cu toate ţările, începând de la vecinii noştri tradiţionali şi geografici, cu toate ţările care au şi ele interes, dar şi noi suntem cointeresaţi în dezvoltarea acestor relaţii. Aş dori ca noul Parlament să conştientizeze situaţia de astăzi, să se ridice la nivelul responsabilităţii, la realizarea acelor promisiuni care au fost multe, multe aduse în faţa cetăţenilor în această campanie electorală. Să dea Dumnezeu să avem şi noi un Parlament care în primul rând să se gândească la cetăţeni”, a afirmat Voronin.

ACTUALIZARE Preşedintele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a votat. Igor Dodon a declarat că votul de astăzi va decide cine va fi la guvernare în perioada urmatoare. Acesta a îndemnat cetăţenii să voteze „pentru cei care au grijă de Republica Moldova” şi pentru cei „care vor asigura pacea în Republica Moldova”.

ACTUALIZARE Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a votat. Maia Sandu a votat la Chișinău pentru ”un parlament și un guvern cu care să pot lucra”.

„Să aleagă un Parlament cinstit care să muncească în interesul oamenilor. Parlamentul gestionează bani ţării şi trebuie să fim atenţi pe cine alegem ca să ne gestioneze banii. Am votat pentru un Parlament cinstit cu care ă spot lucra pentru binele ţării. Îi îndemn pe cetăţeni să facă următorul pas, să curăţăm Parlamentul, Guvernul. Am văzut oameni care stau în rânduri mari. Îi îndemn pe cetăţeni să voteze un Parlament care să soluţioneze aceste probleme, să voteze oameni care să îndeplinească cerinţele oamenilor. Vă îndemn să vă faceţi timp pentru drumul la vot. De decizia de astăzi depinde cât de repede vom ajunge să construim o ţară prosperă”, a declarat Maia Sandu.

ACTUALIZARE Până la ora 11:00, peste 470 de mii de alegători s-au prezentat la urne, ceea ce reprezintă peste 16% dintre persoanele cu drept de vot. Până la ora 11:00, peste 50 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova din diaspora şi-au exercitat dreptul la vot. Potrivit CEC, peste 12 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot şi-au exprimat opţiunea electorală la secţiile de votare deschise în regiunea transnistreană.

___________________________

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a avizat dizolvarea Parlamentului ca urmare a faptului că membrii legislativului nu au ajuns la un acord privind formarea unui guvern.

„La originea cauzei se află sesizarea depusă de dna Maia Sandu, Preşedintele Republicii Moldova. În baza articolului 85 alineatele (1) şi (2) din Constituţie, autoarea sesizării solicită Curţii să constate circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, din cauza expirării termenului de trei luni în cadrul căruia Parlamentul trebuia să formeze Guvernul şi a expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a două solicitări de învestitură a Guvernului”, a precizat, atunci, Curtea Constituţională.

Din cei 3.282.837 cetăţeni cu drept de vot, 258.691 au domiciliu înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova.

Pentru alegerile parlamentare anticipate s-au înscris în competiţia electorală 20 de partide politice, două blocuri electorale şi un candidat independent.

Principalii favoriţi – conform sondajelor – sunt Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de dreapta, proprezidenţial) şi Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS). Şanse să intre în parlament au, de asemenea, Blocul electoral „Renato Usatîi”, al fostului primar al oraşului Bălţi, un controversat om de afaceri, care nu-şi ascunde legăturile cu lumea interlopă din Rusia, precum şi Partidul Şor, al fostului primar al Orheiului, Ilan Şor, care reprezintă interesele populaţiei rusofone. De altfel, Ilan Şor nici nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiind dat în căutare internaţională după ce a fost inculpat în Dosarul „Furtul miliardului” privind deturnarea a circa un miliard de dolari din sistemul bancar al republicii între 2012 şi 2015, conform publicaţiei Anticorupţie.md.

O noutate a acestor alegeri este participarea filialei Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova, pe liste comune cu trei formaţiuni unioniste: Uniunea Salvaţi Basarabia, Partidul Popular Românesc (PPR) şi Partidului Liberal (PL).

Pragul electoral pentru partide este de 5%, iar pentru blocuri electorale de 7%.

Vor fi deschise 2.150 de secţii de votare, dintre care 150 în afara ţării şi 41 pentru cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stânga Nistrului. Pentru a fi considerate valabile, la alegeri trebuie să participe nu mai puţin de o treime din numărul total al alegătorilor.

Aproape toate secţiile de votare din străinătate deschise pentru alegerile din 11 iulie au primit câte 5.000 de buletine de vot, numărul maxim admisibil potrivit legii. Mai puţine buletine de vot au fost distribuite doar în câteva misiuni diplomatice ale Republicii Moldova, pe motiv că şi numărul de alegători este de obicei mult mai mic decât la alte secţii de votare. Este vorba despre Japonia, China, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, a declarat ministrul de externe în exerciţiu, Aureliu Ciocoi, totodată premier interimar.

Potrivit unor observatori de la Chişinău, pentru prima oară se conturează posibilitatea ca un partid de dreapta – PAS – să câştige suficiente voturi pentru a forma o majoritate în parlament, ceea ce ar face posibil ca preşedintele Maia Sandu să-şi pună în aplicare programul de reforme promis în alegerile prezidenţiale.

PAS beneficiază de capitalul de imagine al Maiei Sandu, care a reuşit să dizolve actualul parlament, dominat de socialiştii proruşi şi aliaţii lor comunişti şi din Partidul Şor, în pofida obstacolelor puse de Partidul Socialist al lui Igor Dodon, care a recurs la proceduri judiciare.

Lupta împotriva corupţiei, pe care şi-a construit campania prezidenţială Maia Sandu, a fost preluată de formaţiunea sa în actuala campanie pentru parlamentare, într-o demonstraţie de afiliere, dar şi într-o încercare de a atrage simpatiile electoratului celorlalte formaţiuni, fie de stânga sau de dreapta, prorus sau preuropean.

În acest sens, Europa Liberă citează două ultime sondaje din această campanie electorală: conform sondajului Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, patru partide ar accede în parlamentul de la Chişinău: PAS, cu 37,4%, Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, cu 37,1%, aproape la egalitate cu PAS, plus Partidul Şor, cu 6,8%, şi Platforma „DA” – a lui Andrei Năstase, cu 5,4%.

Barometrul Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului pentru Politici Publice, estimează că în viitorul legislativ ar accede trei formaţiuni: partidul PAS ar obţine peste 43% din voturi, Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor – aproape 33%, iar pe locul trei s-ar plasa Partidul Şor cu aproape 8%.

La fel ca în precedentele campanii, socialiştii şi comuniştii au mizat pe cartea antieuropeană şi apropierea de Rusia, speriind electoratul că venirea dreptei la putere va însemna tăierea gazelor şi un „nou război pe Nistru”, după cum a declarat Igor Dodon vineri.

Mai mult, „în cazul în care cei de dreapta vor încerca să nu recunoască victoria noastră la parlamentare”, vom ieşi la proteste în stradă, a ameninţat Dodon, citat de IPN.

Potrivit analiştilor, cum va arăta viitorul parlament depinde atât de mobilizarea diasporei moldovene din ţările occidentale, cât şi de felul în care va fi „mobilizat” electoratul din Transnistria.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunţat că scrutinul de duminică va fi monitorizat de 2.442 de observatori acreditaţi de CEC. Dintre aceştia, 1.800 de observatori naţionali reprezintă opt asociaţii obşteşti din ţară. De asemenea, scrutinul va fi monitorizat de către 642 de observatori internaţionali, care reprezintă 20 de misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova şi de 30 de experţi electorali internaţionali din partea a zece autorităţi electorale străine.

Un număr de 12 secţii de votare sunt organizate în România pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, între care două sunt în Bucureşti.

Acestea sunt:

* Iaşi – Casa de Cultură a Studenţilor, str. Vasile Conta, nr. 30;

* Suceava – Universitatea „Ştefan cel Mare Suceava”, str. Universităţii, nr. 13;

* Galaţi – Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domnească, nr. 47;

* Bacău – Universitatea „Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti, nr. 157;

* Cluj-Napoca – Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa „Lucian Blaga”, nr. 1 – 3;

* Timişoara – Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj, nr. 12;

* Braşov – Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului, nr. 39;

* Sibiu – Şcoala Gimnazială „Regina Maria”, str. Zaharia Boiu, nr. 1;

* Constanţa – Universitatea „Ovidius”, bd. Mamaia, nr. 124, Aleea Universităţii nr. 1;

* Craiova – Universitatea „Craiova”, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 13.

În Bucureşti sunt deschise două decţii de votare în Centrul Vechi, pe străzile Stavropoleos şi Eugen Carada.

Toate secţiile de votare vor funcţiona între orele 7,00 şi 21,00.