Parlamentul iranian l-a convocat, duminică, pe preşedintele Mahmoud Ahmadinejad pentru lămuriri în privinţa modului în care a gestionat criza monedei naţionale. Iniţiativa are loc în contextul în care rialul - moneda iraniană - a pierdut, într-un an, două treimi din valoare faţă de dolar.
În condiţiile în care rialul s-a prăbuşit din nou la începutul lui octombrie, pierzând 40 la sută în doar câteva zile. Potrivit legii, erau necesare cel puţin 74 de semnatari pentru a-l convoca pe preşedinte în Parlament, iar Ahmadinejad are la dispoziţie o lună până la prezentarea în faţa deputaţilor.
Prăbuşirea monedei iraniene este una dintre consecinţele embargoului bancar şi petrolier aplicat progresiv de doi ani de Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru a obliga Iranul să ofere garanţii în privinţa controversatului său program nuclear.
Aceste sancţiuni au dus la prăbuşirea exporturilor petroliere, motiv care a determinat o penurie de valută pe piaţa de schimb.
Făcând importurile mai dificile şi mai scumpe, sancţiunile au dus şi la accelerarea inflaţiei şi la scăderea activităţii industriale şi comerciale, determinându-i pe liderii iranieni să spună din vară că ţara se află in situaţie de război economic.
Parlamentul, dominat de o grupare ultra-conservatoare foarte critică faţă de preşedinte, l-a convocat deja pe Ahmadinejad în martie, solicitându-i explicaţii asupra bilanţului politic şi economic, o premieră de la revoluţia islamică din 1979.
În principiu, convocarea preşedintelui în faţa Parlamentului nu are consecinţe politice directe, însă o treime din cei 290 de deputaţi pot introduce o moţiune de cenzură împotriva sefului statului, care este demis dacă moţiunea adună două treimi din voturi.