Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
VIDEO TELEJURNAL

Aghiasma mare a fost sfinţită la Constanţa, în Ajunul Bobotezei

Îmbulzeală, în Ajunul Bobotezei,  la Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa pentru Aghiazma Mare. Oamenii au primit sticle cu apa sfinţită pe care preoţii le-au etichetat cu însemne religioase. Sfinţirea Aghiazmei precede procesiunea din ziua de Bobotează.

05 Ianuarie 2014, 14:25 (actualizat 08 Ianuarie 2014, 09:31) |
În Ajunul Bobotezei, la Constanța s-au sfințit apele
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

VIDEO
În Ajunul Bobotezei, la Constanța s-au sfințit apele
Apa a fost adusă încă de la prima oră a dimineţii în trei cisterne ale Pompierilor Militari şi turnată în butoaie mari de lemn.

Nici nu s-au sfinţit bine apele, că s-a făcut coadă la butoaiele cu aghiazmă.

Înghesuiala cea mai mare a fost la dopurile pentru sticlele de aghiazma pregatite de preoti pentru Boboteaza.

Credincioşii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită. De regulă, ea se sfinţeşte chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Ajunul Bobotezei este zi de post negru. Tot în Ajun, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce binecuvântarea.

Boboteaza, sărbătorită luni de ortodocşi şi greco-catolici

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc luni Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.

Sărbătoarea are însă  semnificaţii diferite în cultul catolic faţă de cel ortodox. În timp ce Biserica Ortodoxă celebrează în această zi botezul lui Iisus în râul Iordan de către proorocul Ioan Botezătorul, în Biserica Catolică de rit latin sărbătoarea Epifaniei Domnului aminteşte de vizita magilor la Pruncul Iisus. Totuşi, ambele Biserici celebrează pe 6 ianuarie recunoaşterea lui Iisus ca Mesia, notează Agerpres.

În credinţa ortodoxă, sărbătoarea reaminteşte de botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor 'Agheasma Mare', care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică (pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor).

În unele zone ale ţării, episcopii locului aruncă în râuri sau în mare o cruce pe care mai mulţi bărbaţi se întrec să o aducă la mal, învingătorul bucurându-se de o imunitate sporită faţă de boli.

Preoţii parohi vizitează în ajun casele credincioşilor ('merg cu botezul'), pe care le binecuvântează prin stropire cu apă sfinţită. Sărbătoarea Bobotezei a mai primit şi numele de sărbătoarea luminilor sau a luminării, pentru că prin contactul cu apa sfinţită creştinii îşi asumă o umanitate pozitivă, 'prin înnoirea Duhului Sfânt', botezul fiind rânduiala iniţierii în creştinism şi primirii în Biserică.

Obiceiuri de Bobotează

Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua Bobotezei, predomină practicile de purificare prin stropire cu Agheasmă Mare şi de botezare a credincioşilor, la care poporul a adăugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spălatul sau scufundarea în apa râurilor şi lacurilor, împuşcăturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor şi gospodăriilor.

De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac farmece şi descântece, se află ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anul ce vine şi pentru holde.

De Bobotează se crede că se deschide cerul şi animalele vorbesc şi că oamenii, în ofensiva împotriva spiritelor rele, sunt ajutaţi de lupi, singurii care văd aceste spirite, le aleargă şi le sfâşie cu dinţii.

Tot în această zi are loc Chiraleisa, obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat, organizat de copii după modelul colindelor. În ajun sau chiar de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjoară casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor: 'Chiraleisa, /spic de grâu /până-n brâu, /roade bune, /mană-n grâne!'. Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificaţii. În alte zone, copiii poartă colaci şi lumini aprinse în mâini, ocolesc casele de trei ori, cerându-i lui Alexie, răspunzător cu încălzirea timpului în luna martie, grâne bogate în noul an.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 9°C 10°C
IASI 5°C 6°C
CLUJ 4°C 9°C
CONSTANTA 9°C 8°C
CRAIOVA 12°C 13°C
BRASOV 4°C 9°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Noiembrie 2017, 19:20
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-11-2017
Deschidere: 7813.85
Maxim: 7835.5
Mimim: 7803.26
Variatie: 0.06%
SIF2
1.36
5.87%
TLV
2.17
0.46%
SIF5
2.17
3.76%
BRD
13.18
0%
EL
12.00
0.83%
SIF3
0.25
1.63%
FP
0.84
0.12%
SNG
32.15
0.62%
SIF4
0.97
5.29%
TGN
391.00
0%
ARHIVĂ ȘTIRI