Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Afaceri ilegale cu aur verde, dezastrul din pădurile României. Noul Cod Silvic ar putea stopa abuzul

România mai are împădurit un sfert din suprafaţă. 366.000 de hectare de pădure au fost tăiate în ultimii 23 de ani, cauzând prejudicii de 5 miliarde de euro. Asta a fost posibil în absenţa unor reglemetări clare şi a unor sancţiuni dure pentru cei care încalcă legea. Noul Cod Silvic ar putea stopa aceste abuzuri.

06 Noiembrie 2013, 12:44 (actualizat 06 Noiembrie 2013, 14:00) | Liliana Teică, Ştirile TVR Online |
Defrişări / FOTO: business24.ro
Defrişări
Defrişări ilegale
dealuri
alba defrisari
valcea
golas 2
golas
piatra craiului

Pădurile sunt „băncile de carbon ale lumii" care reduc nivelul de emisii de bioxid de carbon, previn inundaţiile şi alunecările de teren. Exploatarea forestieră ilegală contribuie semnificativ la fenomenul global de despădurire şi provoacă daune enorme mediului înconjurător. Despădurirea reprezintă cauza a aproximativ 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, mai mult decât emisiile totale cauzate de sectorul transporturilor la nivel mondial şi este una dintre principalele cauze ale distrugerii globale a biodiversităţii. Prin defrişări ilegale se înţelege recoltarea, prelucrarea sau comercializarea lemnului fără a respecta legislaţiile naţionale", se arata în Regulament Parlamentului European privind combaterea defrişărilor ilegale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 12 noiembrie 2010.

Toate statele membre sunt obligate să-l transpună în legislaţia naţională, demers pentru care au avut la dispoziţie o perioada de 24 luni de la data intrării în vigoare, adică până în noiembrie 2012!

Cum dispar pădurile României

Nu există date oficiale privind furtul real din pădurile României, dar potrivit unui raport al Curţii de Conturi din 2013 în perioada 1990-2011 au fost defrişate ilegal 366.000 de hectare de pădure, atât din ocoalele silvice de stat, cât şi din cele private, cauzând un prejudiciu de 5 miliarde de euro.

Lucia Varga, ministrul delegat pentru Păduri, afirmă: "Din 1990 pâna în 2011, România a pierdut aproximativ 80 de milioane de metri cubi de lemn, 5 miliarde de euro. Problema este ca acestea sunt cifre constatate în urma proceselor verbale încheiate de institutiile statului".

" Inundaţiile sunt efectele acestor tăieri ilegale şi aţi văzut, în ultima perioadă inundaţiile provocate de scurgeri de pe versanţi, de torenţi, sunt din ce în ce mai prezente", a completat Varga.

(w460) dealuriRomânia ocupă locul patru în Europa, pe o hartă neagră a riscului dezastrelor naturale. Cele mai ameninţătoare sunt alunecările de teren.

Pădurile, zidul naturii împotriva acestor dezastre, sunt acum pe cale dispariţie.

Autorităţile nu pot spune exact câte hectare de pădure s-au tăiat sau câte au mai rămas, iar 5 miliarde de euro este paguba calculată de Curtea de Conturi luându-se în calcul preţul cel mai mic, pentru lemnul de foc.

Raportul precizează că această cifră este departe de a fi cea reală, întrucât cea mai mare parte a arborilor tăiaţi din pădurile României au luat calea străinătăţii la preţuri cu mult mai mari decât preţul minim stabilit pentru lemnul de foc.

Suprafaţă totală de pădure din România era la sfârşitul anului 2012 de 6,52 milioane de hectare, adică 26% din suprafaţă ţării, faţă de aproape 30% cât este media europeană. România ocupă locul 13 din punctul de vedere al procentului de împădurire, situându-se cu 5,1 procente sub media europeană de 32,4%, dar  în unele judeţe gradul de împădurire este de doar 2%.

Din datele prezentate de Romsilva, rezultă însă că zilnic se exploatează în medie 41 ha, dintre care o mare parte o reprezintă tăierile ilegale.

Romsilva mai administrează, cu circa 18.000 de angajaţi, doar 3,26 milioane de hectare pădure aflată în proprietatea statului, din cele 6,47 de milioane de hectare câte existau înainte de retrocedare, dar şi 1,12 milioane hectare fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor privaţi.

Din cele peste 3 milioane de hectare de pădure administrate, 586.214 hectare se găsesc în arii protejate care cuprind inclusiv ultimele păduri virgine din Europa.

(w400) golas 2Acolo unde nu au fost cumpărate de străini, pădurile româneşti pier în faţa gaterelor care îşi croiesc drum chiar şi în pădurile virgine.

Sute şi sute de hectare de pădure sunt tăiate în fiecare luna în România, cele mai multe în judeţele Covasna, Harghita, Bacău şi Neamţ.

Firmele româneşti sau străine cumpără zeci de hectare de păduri de la persoanele care le-au recăpătat de la stat după ce au confiscate de regimul comunist. Apoi apar echipe de ţapinari care taie copacii marcaţi de ocoalele silvice şi buştenii sunt încărcaţi în camioane, transportaţi la gatere şi transformaţi în cherestea care ajunge în porturile de la Marea Neagră şi de la Dunăre.

Dar nu se întâmplă doar aşa. Controalele silvice au arătat că se fac defrişări fără acte în regulă, fără marcarea arborilor şi fără respectearea cotele de lemn alocate pentru tăiere de către Direcţiile Silvice. Pădurile dispar nu doar sub drujba hoţilor de lemne, participă cu bună ştiinţă şi unii angajaţi ai ocoalelor silvice, care se transformă din paznici în infractori, iar autorităţile spun că nu pot lua măsuri, pentru că nu au bază legală.

Defrişările haotice se văd bine şi din spaţiu, imagini surprinse de sateliţii NASA, la sfârşitul anului 2012, arată dezastrul din pădurile României.

Din primăvara anului 2013, Romsilva a introdus o noua metodă de teledetectie, pentru depistarea tăierilor ilegale de arbori prin care poate fi comparată pe ortofotoplanuri situaţia pădurii cu 5 ani în urmă şi situaţia actuală, în aşa fel încât pădurarul, titular de canton, să poată fi făcut responsabil de eventualele sustrageri de lemn.  În ultimul timp, tot mai multe primării solicită serviciile silvice oferite de Romsilva, chiar dacă tarifele de administrare sunt mai mari decât cele oferite de ocoalele private.

Corupţia, la baza tăierilor ilegale

Autorităţile din silvicultură şi Ministerul Mediului au identificat drept cea mai frecventă cauză a tăierilor ilegale de păduri dorinţa de a obţine imediat venituri, specifică mai ales locuitorilor din zonele foarte sărace şi atrag atenţia că "tăierile ilegale au fost constatate cu preponderenţă în pădurile private, pentru care proprietarii au refuzat să încheie contracte de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice".

(w400) alba defri

Concluzia arată că la baza defrişărilor ilegale stă corupţia. "Fenomenul tăierilor ilegale nu este controlat de autorităţi, în principal din cauza corupţiei.  Autorităţile nu recunosc, chiar neagă faptul că fenomenul a luat amploare în ultimii ani. Ca urmare, nici nu încearcă să găsească soluţii", afirmă Luminiţa Tănasie, directorul Programului Dunăre Carpaţi România al a sociaţiei WWF.

Câteva exemple recente.

La Nucşoara, în judeţul Argeş, 2.000 de hectare au fost afectate de defrisări ilegale în ultimii ani, din care pe aproape jumătate din suprafaţă au fost făcute tăieri „la ras”, un pericol real pentru siguranţa barajelor din zonă. Prejudiciul a fost estimat la peste 60 de milioane de lei, iar valoarea de reîmpădurire este peste două milioane de euro.

Suprafeţele tăiate în totalitate sunt brăzdate de drumuri de exploatare construite fără respectarea prevederilor legale, executate cu excavatoare şi buldozere prin derocare, un real pericol de destabilizare a versanţilor de pe care a fost tăiată pădurea.

S-a constatat că aceste abuzuri au fost posibile prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu din partea personalului silvic de la Ocolul Privat Valea Oltului, care administra pădurile.

Se poate vorbi în acest caz şi "de o anumită protecţie din partea politicului. E imposibil să tăi 915 hectare la ras, să transporţi 206.000 de metri cubi, am făcut o socoteală, aproximativ 6.000 de camioane încărcate cu lemn, fără să le vadă nimeni", afirmă ministrul delegat pentru Păduri Lucia Varga.

Şi pe Valea Mureşului au fost tăiate ilegal, în toamna anului 2013, zeci de hectare de pădure, cu peste 1.000 de metri cubi de lemn. Hoţii foloseau avize scrise cu cerneală simpatică pentru a păcăli autorităţile de control, dar şi pentru a exporta arborii doborâţi. Afacerea s-a dezvoltat cu complicitatea unor primari şi pădurari care au emis avize false şi aveau grijă să nu trimită paznici în zonele unde urmau să fie doborâţi copacii: stejari, goruni şi fagi. Prejudiciul total este estimat la 200.000 de lei. Autorităţile au încercat de mai multe ori să îi prindă pe hoţi, dar aceştia abandonau marfa şi dispăreau. Acum însă poliţiştii au mers pe jos şi s-au apropiat de cei care foloseau drujbele. Patru persoane au fost arestate preventiv, inclusiv patronul unei firme-paravan. Acum, riscă până la 15 ani de închisoare.

(w380) valceaLocuitorii dintr-un sat vâlcean, disperaţi că pădurile din zona lor sunt jefuite sistematic, iar autorităţile închid ochii, au decis să apeleze la Facebook, iar fotografiile postate pe reţeaua de socializare demonstrează cât de serioasă este situaţia.

În judeţul Giurgiu, 40 de hectare de pădure au fost defrişate ilegal şi 15 mii de metri cubi de lemn au dispărut într-un an la Comana, o zona protejată de lege. De furat, au furat copac cu copac nu doar hoţii de lemne, ci şi angajaţi ai ocolului silvic, o spune chiar ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga, după ce a constatat că mulţi dintre arborii "dispăruţi" ca din senin erau totuşi marcaţi, lucru ce atestă în mod normal legalitatea tăierilor.  Trei plângeri penale au fost formulate, iar trei persoane şi-au pierdut locul de muncă.

(w400) golas

Situaţia este dramatică în tot judeţul Harghita unde lemnul se fură în cantităţi industriale, iar pădurile dispar, de la un an la altul. O echipă de cercetători români a monitorizat jaful silvic din ultimii ani pe hărţi puse la dispoziţie de NASA si au aflat astfel că 650 de hectare de pădure de molid au fost rase pur şi simplu în Munţii Giurgeului în numai trei ani.

Cele mai afectate zone din județul Cluj sunt Ciurila, Dealu Corbului și Mărișel, iar sătenii din zonele montane se tem că nu vor mai avea din ce trăi, dacă hoții de păduri vor continua să taie ilegal. Ecologiştii spun că răul a fost deja făcut, iar autorităţile ar trebui să se preocupe de acum înainte de împăduriri. "Dorim să reactualizăm hărțile punctelor exploatărilor forestiere din județul Cluj. Vrem să vedem daca sunt exploatari pe de care nu le ştiam şi dacă e vorba de defrișări legale sau ilegale", explică Tudor Nicula, membru al organizaţiei Terramont Carpaţi. Hărți ale defrișărilor au fost făcute şi în judeţele Satu Mare, Covasna, Brașov sau Prahova foarte afectate de defrişările ilegale.

Dispar şi pădurile virgine din ariile protejate

În următorii 25 de ani, România poate pierde aproximativ nouă miliarde de euro, dacă nu va lua măsuri pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale din Muntii Carpaţi. Este concluzia studiului realizat de Regia Natională a Pădurilor, în parteneriat cu WWF, World Wide Fund for Nature, publicat în noiembrie 2013.

(w400) piatra craÎn acest studiu, s-a realizat pentru prima dată o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi, care arată impactul economic al acestora asupra turismului, apelor minerale, resurselor de apă, agricultură, silvicultură şi vânătoare, pe o perioadă de 25 de ani.

Studiul arătă că ariile naturale protejate reprezintă un bun economic important şi productiv care asigură un flux de produse şi servicii valoaroase care pot genera resurse importante pentru dezvoltarea economică.

Continuarea actualului sistem de gestionare va duce însă la declinul iremediabil al biodiversităţii biologice şi la pierderea unor beneficii importante pentru economia României.

Şi Prinţul Charles a făcut în anul 2011 un apel pentru salvarea pădurilor virgine din România, înainte ca acestea să fie defrişate precum cele din Marea Britanie, alăturându-se astfel campaniei de salvare a "pădurilor de poveste" din Transilvania, considerate ultimele păduri virgine ale Europei.

"Dacă defrişările vor continua, vom rămâne fără păduri, iar oamenii vor regreta. Sunt ţări unde oamenii tânjesc după acest sentiment de apartenenţă, de înrădăcinare care oferă un sens în viaţă. Oamenii de aici nu trebuie să îşi facă griji pentru aşa ceva. Legătura puternică pe care o au cu mediul le oferă tot ce îşi pot dori", afirmă Prinţul Charles.

Retrocedări ilegale

Aproape 600.000 de hectare de pădure au fost retrocedate sau urmează a fi retrocedate cu încalcarea legii şi peste 500.000 de hectare de pădure sunt acum nepăzite, se mai arata în Raportul Curţii de Conturi din 2013.

Unele dintre deciziile de retrocedare au fost atacate în instanţă de Romsilva, care a reuşit astfel să recupereze în prima jumătate a anului 2013 peste 27.000 de hectare de pădure care vor intra în fondul forestier naţional, afirma directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, Adam Crăciunescu.

Doar în judeţul Vâlcea s-au câştigat cu sentinţă definitivă 2.100 de hectare de pădure, care vor trece în patrimoniul statului. Suprafaţa fusese retrocedată ilegal în anii 2005-2006.

În judeţul Mureş, Romsilva a reuşit, tot în acest an, să câştige un alt proces important pentru 25.100 de hectare de pădure. A fost al doilea caz câştigat în favoarea statului, a explicat Crăciunescu.

Regia mai are în instanţă procese pentru recuperarea a peste peste 450.000 de hectare de pădure în judeţele Timiş şi Suceava, din care cea mai mare, de aproape 170.000 de ha, în judeţul Suceava. Litigiul dintre Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei şi statul român, reprezentat de Romsilva, pentru retrocedarea celor aproximativ 167.000 de hectare de păduri din judeţul Suceava, a blocat investiţiile în zona de mai mult de 10 ani.

Noul Cod Silvic al României

Autorităţile acţionează întărind cadrul legislativ, în aşa fel încât să nu mai fie permisă tăierea necontrolată a pădurilor.

"Acţionăm în două feluri, pe de o parte întărim cadrul legislativ astfel încât să nu mai fie permisă tăierea necontrolată a pădurilor în România, iar pe de altă parte vom înteţi controalele şi vom lua măsurile drastice pe care ni le va oferi cadrul legal pentru cei care devastează pădurile din România", a menţionat Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga.

Noul Cod Silvic al României, propus de Departamentul pentru Apă, Păduri şi Piscicultură din Ministerul Mediului, este dezbătut  în Comisia de Agricultură de la Camera Deputaţilor, la începutul lunii noiembrie, după ce documentul a primit aviz favorabil de la Comisia de Administraţie publică.

Principala modificare se referă la interzicerea comercializării lemnului care nu are acte de provenienţă, deci tăiat ilegal, şi astfel protejarea pădurilor de defrişările ilegale.

Traseul lemnului va fi urmărit printr-un sistem electronic, pentru a se verifica dacă se vinde o cantitate mai mare de lemn decât cea aprobată pentru tăiere, iar vinovaţii vor primi sancţiuni penale. În plus, Romsilva va asigura pază gratuit pentru micii proprietari de pădure care nu îşi permiteau să îşi păzească pădurea şi cărora le era furată.

"Îmi propun să ajungem la o stare de normalitate, să avem cadru legal şi instituţii de control şi o administrare prin care pădurile din România să rămână moştenire generaţiilor viitoare. În acest moment lucrăm la o strategie privind mărirea suprafeţei de pădure. Aceasta are drept obiectiv împădurirea terenurilor degradate, a versanţilor, pentrureducerea riscului la inundaţii, realizarea perdelelor forestiere din Lunca Dunării şi a perdelelor forestiere de-a lungul cursurilor de apă. Avem, în fondul de ameliorare, fonduri pentru aceste proiecte, finalizăm ghidurile pentru ca primăriile, persoanele fizice, consiliile judeţene să poată accesa finanţări pentrut realizarea împăduririlor. Prioritatea zero a mandatului meu este să fac ordine în păduri", a declarat Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, cea care îşi asumă modificarea Codului Silvic.

Regulamentul european privind defrişările ilegale

Documentul este obligatoriu şi pentru România şi se bazează pe principiul precauţiei (due dilligence), conform căruia operatorii care introduc lemn şi produse derivate pe piaţă comunitară trebuie să aplice un sistem care să le permită să reducă riscul de a vinde produse din lemn tăiat ilegal.

Scopul măsurilor este "de a împiedica operatorii să introducă lemn pe piaţa comunitară în absenţa unei asigurări rezonabile în privinţa legalităţii acestuia, contribuind, prin urmare, la eforturile globale de a combate exploatarea forestieră ilegală". Iar legalitatea se defineşte, potrivit legiuitorului european, pe baza legislaţiei din ţara de recoltare, aplicabilă gestionării pădurilor, recoltării lemnului şi comerţului cu lemn.

Pentru "a evita împovărarea administrativă inutilă" şi ţinând cont de faptul că multe produse din lemn trec prin diverse procese înainte şi după ce sunt introduse pe piaţă pentru prima dată, cerinţele din noul Regulament european li se vor aplica doar operatorilor care introduc pentru prima dată lemn şi produse din lemn pe piaţa comunitară, şi nu tuturor celor implicaţi în lanţul de distribuţie.

Documentul prevede şi sancţiuni financiare dure: "E necesar că statele membre să asigure faptul că încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament se pedepseşte prin sancţiuni eficiente, proporţionale şi disuasive", se arată în Regulament.

România trebuie să implementeze un sistem care să permită accesul la informaţiile referitoare la lemn şi produse din lemn, inclusiv descrierea, ţara din care provine lemnul, volumul sau masa, denumirea şi adresa operatorului care l-a furnizat, dar şi informaţii referitoare la respectarea cerinţelor prevăzute de legislaţia aplicabilă.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ECONOMIE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 30°C 30°C
IASI 27°C 27°C
CLUJ 25°C 26°C
CONSTANTA 27°C 26°C
CRAIOVA 29°C 30°C
BRASOV 25°C 26°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 17 Iulie 2019, 00:26
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 16-07-2019
Deschidere: 9145.28
Maxim: 9173.31
Mimim: 9092.44
Variatie: -0.21%
TLV
2.55
0.39%
DIGI
29.90
1.01%
SNP
0.41
1.91%
FP
1.08
0.46%
BRD
13.56
0%
TGN
364.00
0.55%
SIF5
2.13
0.93%
SNG
33.25
0.15%
ALR
2.48
2.89%
SNN
11.14
0.18%
ARHIVĂ ȘTIRI