Totuși, cei care preiau informațiile venite de la Moscova fără nicio rezervă refuză să observe o realitate evidentă: cursul rublei nu este unul liber, Kremlinul executând o serie de presiuni monetare asupra acestuia.

Și în România ceaușistă a anilor 80, un dolar costa oficial doar 15 lei. Însă nimeni nu schimba valută la acest curs, pentru că el era doar impus de BNR.

Prețul corect al dolarului era cel dat de piața neagră, unde tranzacțiile se făceau în jurul sumei de 35 de lei pentru moneda americană.

În Rusia de astăzi, cursul anunțat de Banca Centrală de la Moscova este unul cât se poate de artificial. Surse din Capitala Rusiei vorbesc despre faptul că toată lumea ar vrea să se apere de inflație cumpărând dolari, însă aceștia nu sunt de găsit.

Dacă totuși găsești o sursă care îți vinde valută pe piața neagră, tranzacțiile se fac la sume mult mai mari, sursele noastre vorbind de un curs de circa 150-200 ruble pentru un dolar american.

Practic, imediat după începutul conflictului și după sarabanda de sancțiuni economice, Moscova a instituit un comision de 12% pentru cumpărarea de valută prin brokeraj și a impus o interdicție temporară de a vinde valută persoanelor fizice. Mai mult, companiile care obțin valută din export, sunt obligate să convertească cea mai mare parte din sumele obținute în ruble. Este un fel de naționalizare a valutei care intră în țară.

Analistul financiar Constantin Rudnițchi spune că, de fapt, Banca Centrală a Rusiei a aplicat, imediat după începutul conflictului din Ucraina și apariția primelor sancțiuni economice, un pachet de măsuri monetare „neortodoxe” care au avut ca scop controlul cursului rublei față de principalele valute.

„Banca Centrală a folosit din rezervă aproximativ 30 miliarde de dolari pentru a apăra rubla de devalorizare. În plus, a impus mai multe măsuri coercitive pentru a bloca ieșirea de valută din țară”, a explicat Constantin Rudnițchi.

Banca Centrală a ridicat capacul

Însă Moscova nu putea ține la nesfârșit capacul asupra economiei și, de aceea, vineri, Banca Centrală de la Moscova a făcut primele mișcări de revenire la o piață liberă. Iar efectele s-au făcut simțite aproape imediat în piață.

Rubla rusească a scăzut dramatic luni, aproape anulând „câștigurile” înregistrate în săptămâna precedentă. Picajul s-a înregistrat aproape imediat după ce s-a decis relaxarea măsurilor temporare de control al capitalului.

Vineri seara, Banca Centrală a Rusiei a renunțat la comisionul de 12% pentru cumpărarea de valută prin brokeraj, începând cu 11 aprilie, și a anunțat că va ridica interdicția temporară de a vinde valută persoanelor fizice începând cu 18 aprilie.

Cursul a scăzut imediat luni, la deschiderea pieței de la Moscova, de la valoarea de 71 de ruble pe dolar, vineri, la 82,09 de ruble pentru un dolar. Și-a revenit apoi ușor, spre finalul zilei de luni la 79,90 de ruble pentru un dolar, relatează Reuters.

Ce efect va produce decizia de renunțare a acestui comision pentru operațiunile valutare? E simplu: speculatorii vor putea tranzacționa din nou, a explicat compania Alor Brokerage.

Însă banca centrală a Rusiei și-a mai păstrat o pârghie și nu a renunțat în totalitate la controlul asupra monedei. Mai exact, 80% din veniturile în valută obținute de către companiile axate pe export trebuie în continuare convertite în ruble, iar dobânzile rămân mari, chiar dacă banca centrală și-a redus în mod neașteptat dobânda cheie de la 20% la 17%, săptămâna trecută.

„De la începutul războiului din Ucraina a fost o piață artificială în Rusia. Putem bănui că banca centrală a și tipărit monedă pentru a rezista situației dificile, ceea ce va genera inflație în toată economia Rusiei în perioada următoare”, spune Constantin Rudnițchi.

Efectele sancțiunilor asupra economiei Rusiei sunt devastatoare. Kremlinul a încercat să își plătească datoria externă în ruble, pentru a nu scoate din țară puțina valută pe care o are. Efectul: agenția de rating S&P a retrogradat ratingul țării la categoria „faliment selectiv”.

Tot păstrarea valutei în țară a fost și scopul final al anunțului că va cere plata materiei prime energetice în ruble și nu în euro sau în dolari. Kremlinul a încercat un șantaj energetic pentru a impune această măsură, însă nu a avut succes.

„Cine privește politicile economice ale Moscovei din momentul acesta poate observa cu ușurință starea de derută. Încearcă să obțină valută, încearcă să impună măsuri de păstrare a valutei în țară, însă rezultatele nu sunt bune, iar efectele asupra economiei se încep să se vadă din ce în ce mai evident”, explică Constantin Rudnițchi.

Totuși, analiștii ITI Capital au spus că Rusia primește aproximativ 1,4 miliarde de dolari pe zi din export, iar rubla s-ar putea consolida dacă privim controlul asupra capitalului rusesc și scăderea importurilor.

De reținut: nu este vorba despre o piață liberă, ci despre una în care este ținută pe perfuzii de măsuri artificiale gândite la Kremlin, iar cel mai bun exemplu este închiderea pieței locale de capital pentru protejarea investitorilor.

Adio, brand-uri occidentale

Între timp, mall-urile din Rusia par desprinse din filmele postapocaliptice. Imaginile cu magazine pustii în care, până la declanșarea invaziei din Ucraina, operaseră brand-uri occidentale celebre, precum Zara sau H&M, sunt deja o priveliște banală.

Alte companii au fost nevoite să renunțe la planurile inițiale de a menține magazinele deschise, cum ar fi Uniqlo.

În ceea ce privește giganții din sectorul fast food, compania-mamă a Burger King, Restaurant Brands International, a declarat că dorește să se retragă din Rusia, însă nu poate opri unilateral activitatea. Într-o declarație trimisă Insider, un purtător de cuvânt al Burger King a declarat: „Am contactat principalul operator al afacerii și am cerut suspendarea operațiunilor restaurantului Burger King în Rusia. A refuzat să facă acest lucru.”

De cealaltă parte, McDonalds și-a închis majoritatea fast food-urilor sale încă de la începutul războiului. Unele magazine au rămas deschise din cauza obligațiilor de franciză.

De asemenea, și Starbucks, un alt brand popular printre ruși, și-a oprit vânzările sistematic începând cu 8 martie. După această decizie, siropurile Starbucks au început să fie vândute pe Avito cu 2.500 de ruble (în jur de 30 de dolari), în timp ce prețul cafelei a urcat la 5.000 de ruble (aproape 60 de dolari).

Penurie de alimente

Sancțiunile comerciale dure impuse Rusiei au produs panică în rândul consumatorilor.

În ciuda faptului că guvernul rus le-a garantat cetățenilor că alimentele de bază nu vor lipsi de pe rafturi, îndemnându-i să nu declanșeze o isterie publică, unele orașe din Rusia au rămas deja cu vitrinele goale.

Cum este cazul orașului Pokrov, unde stocurile de zahăr s-au epuizat în mai multe magazine. Localnicii se așteaptă ca unele bunuri să devină inaccesibile, pe măsură ce sancțiunile occidentale își vor face efectul în profunzime, potrivit Reuters.

Pe rețelele de socializare au început, de asemenea, să apară și imagini cu furturi din magazinele alimentare rusești. Unii comercianți recurg la protecție magnetică pentru produse precum iaurtul sau hrișca.

Aceste detalii sumbre se înscriu într-un tablou mai larg. De la începutul anului, alimentele care s-au scumpit cu peste 50% în Rusia sunt varza, ceapa, morcovii și zahărul. Prețurile cresc și la produsele nealimentare: medicamentele și produse precum scutecele, detergentul și săpunul costă cu aproximativ 20% mai mult.

În graficele Bloomberg de mai jos, puteți observa cum au explodat retragerile de bani din bancomatele rusești în primele zile ale invaziei și urcușul „supersonic” al ratei inflației în luna martie.

Furie față de Chanel

Din fresca marasmului nu lipsesc și fotomodelele și „influencerițele” din Moscova. Un nou trend pe rețelele de socializare țintește compania Chanel. Foste cliente ale brand-ului au apărut în clipuri tăindu-și cu foarfeca poșetele Chanel, în semn de protest față de noua politică a casei de modă.

Chanel nu doar că și-a suspendat activitatea în Rusia, ca urmare a invadării Ucrainei, ci le-a cerut clienților magazinelor sale din întreaga lume să ateste că articolele pe care le achiziționează nu vor fi revândute în Rusia.

Prezentatoarea TV Marina Ermoshkina, în vârstă de 28 de ani, a declarat: „Sunt împotriva rusofobiei. Dacă a deține Chanel înseamnă să-mi vând Patria, atunci nu am nevoie de Chanel”.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe, Maria Zakharova, a declarat că această măsură este despre „cultura anulării”.

Mai multe detalii în emisiunea „Lumea Azi”, sâmbătă, de la 11.30, pe TVR1