Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
LUMEA AZI

Adevărul despre Qatar. Interviu cu analistul Richard Burchill

O campanie răuvoitoare de calomniere a Qatarului, aşa califică emirul de la Doha blocada instituită împotriva ţării sale de 4 state arabe. Este prima ieşire la scenă a conducătorului qatariot, după declanşarea crizei din Golf.

22 Iulie 2017, 16:55 (actualizat 22 Iulie 2017, 18:01) |

Acum o lună şi jumătate, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahreinul şi Egiptul au impus o blocadă comercială împotriva Qatarului, pe care îl acuză că finanţează terorismul. Pentru a ridică această blocada, vecinii emiratului au pus mai multe condiţii. Era o listă clară, pe care apoi au retras o şi au enunţat câteva principii generale.

Emirul Qatarului a dat un decret de modificare a legii împotriva terorismului. Se definesc termenii terorist, act terorist, înghetare fonduri - elemente care, până acum, nici măcar nu erau definite de legile din Qatar.

Despre situaţia din Qatar a stat de vorba Magdalena Moreh cu analistul Richard Burchill.

Cele 4 ţări arabe, care fac presiuni asupra Qatarului, au renunţat la lista amplă de condiţii pe care le-au pus emiratului. Cum putem interpreta această renunţare? E un pas înapoi?

R.B: Nu. Nu e un pas înapoi. Lista originală de cereri urmă să fie un document secret, de negocieri. Qatar a ales să dea presei acestei document pentru a obţine capital politic maxim. La toate negocierile e o lista cu cerinţele prioritare. Statele care boicotează Qatarul nu au dat înapoi, au venit cu altă lista, revizuită. Au făcut acest lucru nu pentru concesii, ci că să arate că există un spaţiu de manevră. Rămâne de văzut ce reacţie va avea Qatarul.

Richard, ai studiat în extenso zona. După părerea ta, în ce măsură este Qatarul o ameninţare pentru regiune şi pentru restul lumii, în privinţa terorismului?

R.B: Problema cea mai mare este incapacitatea totală a Qatarului de a lua măsuri împotriva teroriştilor. E o chestiune de 13-14 ani. Avem mari puteri, avem ONU, care au identificat indivizi cu legături cu Al Qaeda, cu ISIS, cu frontul Al Nusra. Ei ar trebui să fie sancţionaţi penal. Pentru că sunt pe teritoriul lor, Qatarul ar trebui să-i aresteze, interogheze, să-i judece pe aceşti indivizi. Qatarul a spus clar şi răspicat: "Nu! nu vom face asta". Emirul însuşi este cel care decide cine e terorist şi ce măsuri trebuie luate. Şi ce am văzut, de-a lungul anilor, este că regimul de la Doha nu a făcut absolut nimic. Asta e cea mai mare problema. Qatarul nu colaborează cu comunitatea internaţională, nu respectă standardele globale. Trebuie să înceapă să facă acest lucru. Nu pare a fi vorba de incapacitate.

O putem numi lipsa de voinţă politică?

R.B: E un lucru interesant. Qatarul ar trebui să recunoască faptul că este incapabil să se implice în eforturile comunităţii internaţionale în ceea ce priveşte indivizii acuzaţi de terorism. Nu cred că o va face. Chiar dacă nu au capacitatea, chiar dacă ei nu pot, ar trebui să ceară asistenţă juridică pentru a-i extrăda pe cei căutaţi într-o jurisdicţie unde pot fi puşi cercetaţi. Este în totalitate vorba despre voință politică. Mai multe persoane, analişti au oferit informaţii în acesta privinţa. Şi chiar cu aceste presiuni la cel mai înalt nivel sunt foarte ezitanţi să ia vreo măsură. Au aliaţi puternici, cum ar fi Iranul sau Turcia.

Ne putem aştepta la o alianţa formală, în viitor?

R.B: Nu, nu cred că va fi o alianţa formală. Să nu uităm că, deşi sunt unele câştiguri pe termen scurt pentru Turcia şi Iran, pentru că susţin Qatarul, ideologic sunt pe poziţii diferite în multe chestiuni. Turcia încearcă să construiască de ceva vreme o relaţie cu Arabia Saudită şi cu Emiratele Arabe Unite. În Iran nu poţi avea încredere niciodată. Iranul beneficiază de această situaţie, care distrage atenţia de la activitatea iraniană în Siria şi Irak, activitate care e problematica. Nu putem vedea o alianţa nouă, în viitor, pe termen lung.

Sunt prea multe diferenţe politice între ei. Dar americanii? Cât pot fi de fermi, ţinând cont că au în zona o importantă baza militară?

R.B: Evident, în astfel de chesiuni, SUA ar trebui să fie un actor major. Dar problema cea mai mare este să ne dăm seama care e poziţia SUA în această problema. E un fenomen general, emblematic al politicii externe americane. Preşedintele spune un lucru, secretarul de stat altceva, Pentagonul, probabil, are o a treia varianta. Nu sunt consecvenţi şi unitari. Aşa că nu prea ştim care e poziţia americanilor. Şi asta e o problemă. Ar trebui să se implice şi Uniunea Europeană, alte state ar putea fi mai vizibile. E nevoie de mai multă cooperare şi implicare la nivel înalt.

*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 4°C 2°C
IASI 0°C -1°C
CLUJ 2°C 0°C
CONSTANTA 8°C 6°C
CRAIOVA 1°C 4°C
BRASOV 4°C 1°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Ianuarie 2019, 03:45
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-01-2019
Deschidere: 7184.84
Maxim: 7316.45
Mimim: 7184.84
Variatie: 0.23%
TLV
1.81
0%
BRD
11.00
0%
FP
0.85
1.66%
SNN
7.92
3.7%
SNG
28.55
0.53%
TGN
333.50
4.35%
SNP
0.31
1.78%
DIGI
25.20
2.57%
CMP
0.96
11.19%
SIF5
2.09
0%
ARHIVĂ ȘTIRI