Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Adevărul despre fericirea islandezilor

În termenii fericirii, micul stat nordic te intrigă. Cum de a ajuns această ţară bătută de valurile îngheţate ale Atlanticului de Nord în topurile celor mai fericite state din lume ? Cultura islandeză, modelată în secole de viaţă grea şi suferinţe comune, ne reaminteşte importanţa, şi puterea, optimismului.

15 Mai 2016, 11:38 |
Islanda, a treia cea mai fericită naţiune în 2016
Islanda, a treia cea mai fericită naţiune în 2016
Laguna Albastră Islanda
Apus de soare in Islanda
Biserica lui Hallgrim din Reykjavik Islanda

Islanda este pe locul trei în topul celor mai fericite ţări din lume, conform Raportului ONU privind fericirea mondială din 2016, după Danemarca şi Elveţia. Dar, cum de au ajuns islandezii să fie atât de fericiţi?

În căutarea răspunsurilor,  poţi, asemeni unui localnic, să guşti harkl (carnea de rechin aproape putredă), poţi să bei mai mult şi, bineînţeles, să te scalzi în Laguna Albastră, apele geotermale devenite sinonime cu extazul islandic.

(w620) Laguna Alb

Şi totuşi, fericirea nu pare a fi doar atât.

Acum aproape opt ani, trei dintre cele mai mari bănci islandeze, Landesbanki, Kaupthing şi Glitnir, au intrat în faliment, victime colaterale ale crizei globale financiare care a lovit în 2008. S-a blocat sistemul financiar al ţării, dar băncile nu au fost ajutate de stat, iar datoriile şi riscul nu au fost transferate către finanţele publice. Rata şomajului a crescut de opt ori, iar încrederea în instituţiile bancare şi parlament s-a prăbuşit.

Te-ai fi aşteptat ca şi fericirea să piară. Dar nu.

Criza economică a avut un efect limitat asupra fericirii”, conform specialistului în sănătate Dora Gudmundsdottir, autoarea unui studiu exhaustiv publicat în Social Indicators Researchjournal, în februarie 2013. Fericirea generală a naţiunii nu nu a scăzut nici un pic, ba chiar 25 % dintre islandezi se declarau şi mai fericiţi. Care putea fi motivul?

Mulţi islandezi au fost greu loviţi şi pensionarii şi-au pierdut economiile. Dar, într-o comunitate mică, toţi cei pe care îi cunoşti îţi sunt foarte aproape explică Karl Blöndal, editorul unui ziar din Reykjavik. “Cei care îşi pierd slujbele nu sunt izolaţi, iar riscul de înstrăinare nu este acelaşi ca în comunităţile mari”, mai spune Blöndal.

Iată un adevăr esenţial despre fericirea islandeză: este în mare măsură un proiect colectiv.

Islanda, şi chiar capitala cosmopolită Reykjavik, seamănă în multe privinţe cu un mic oraş. Oamenii nu au de ce să-şi facă griji că la necaz se vor prăbuşi, spun islandezii, pentru că întotdeauna este cineva care te prinde. De exemplu, un imigrant american spune că dacă rămâi blocat cu maşina în zăpadă, întotdeauna, dar întotdeauna, cineva se opreşte să te ajute. De fapt, încrederea între oameni este atât de mare, încât nu e ceva neobişnuit să vezi copii de şase ani ducându-se singuri la şcoală chiar şi în întunericul iernilor.

Într-o astfel de notă optimistă, Blöndal a reuşit să vadă oportunităţile aduse de criza financiară. “Acum, putem să o luăm de la capăt. Cine ştie, asta poate fi chiar o bună ocazie să construim o societate mai bună şi mai deschisă, în care puterea să fie mai puţin concentrată, iar vechile interese şi blocaje economice să fie înlăturate. ”

Ideea unei societăţi deschise şi echitabile pare a fi cheia.

Conform raportului ONU asupra fericirii mondiale din martie 2016, fericirea este egal distribuită în Islanda.

Cei mai mulţi dintre islandezi sunt, mai mult sau mai puţin, la fel de fericiţi, în timp ce la alte naţiuni, în special din Orientul Mijlociu şi America Latină, nivelurile fericirii variază semnificativ. Acest fapt este important deoarece noile studii arată că oamenii sunt mai fericiţi în societăţile unde fericirea este mai egal distribuită.

Cu alte cuvinte, nu putem fi fericiţi dacă vecinii noştri sunt nefericiţi, iar islandezii se pare că au intuit acest adevăr.

Islandezii au dezvoltat un optimism extraordinar, în secole de privaţiuni şi izolare.

(w620) Apus de so

Putem doar să ne imaginăm ce este viaţa în această natură neiertătoate, cu ierni geroase în întuneric şi erupţii vulcanice, şi cu un peisaj atât de nepământean încât şi NASA şi-a trimis aici astronauţii pentru misiunile Apollo din anul 1965, pentru a-i antrena pentru mersul pe Lună.

Acest extraordinar de încăpăţînat optimism îl vezi în acţiune zilnic în Islanda. Vezi oameni care înoată afară tot anul sau vezi că nu e nimeni blamat sau stigmatizat dacă îşi abandonează un job prost sau o relaţie care nu merge.

Acelaşi optimism îl regăseşti şi în cultura literară islandeză, care datează din vremea vechilor saga, a poveştilor vikingilor despre eroismul în faţa adversităţilor.

Astăzi, Islanda publică mai multe cărţi per capita decât orice altă ţară din lume, iar rata de alfabetizare este 99 %. Unii psihologi cred că literatura, şi alte resurse culturale, acţionează în vremurile grele ca un adevărat amortizor. Poveştile sunt o modalitate de expresie durerii sau necazurilor, iar o durere împărtăşită este o durere mai mică. Şi, ca în orice cultură, poveştile exprimă energiile creative.

Islandezii spun că, tradiţional, la ei se petrece cel mai frumos Ajun al Crăciunului. De Crăciun se tipăresc şi se cumpără cele mai multe cărţi, sau se face schimb de cărţi, iar după ce sărbătoresc Ajunul,  islandezii îşi iau cărţile în pat, împreună cu o cană de ciocolată caldă, şi petrec restul nopţii citind.

Cu siguranţă, islandezii recunosc valoarea cuvântului scris, o atitudine reflectată şi de proverbul: “Mai bine desculţ, decât fără cărţi.”

Nivelul de fericire este un indicator al bunăstării umane mai bun decât nivelul de educaţie, sănătate, sărăcie, venit sau bună guvernare. Oamenii care trăiesc în cele mai fericite ţări au o speranţă de viaţă mai mare, sunt mai solidari, au mai multă libertate de a face alegerile în viaţă, au o percepţie mai scăzută a corupţiei, sunt mai generoşi şi au un venit pe cap de locuitor mai mare, concluzionează rapoartele şi studiile asupra fericirii la mivel mondial.

surse:

bbc.com

worldhappiness.report

 

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 23°C 27°C
IASI 23°C 23°C
CLUJ 20°C 22°C
CONSTANTA 18°C 23°C
CRAIOVA 21°C 27°C
BRASOV 18°C 23°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Aprilie 2018, 22:55
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-04-2018
Deschidere: 8952.47
Maxim: 8955.96
Mimim: 8913.12
Variatie: -0.36%
FP
0.95
0.83%
SNP
0.35
0.72%
BRD
15.68
0.51%
SNG
37.40
0.67%
EL
11.24
2.79%
TLV
2.65
0.38%
TGN
415.50
0%
ALR
4.20
2.44%
SIF5
2.15
1.86%
SIF3
0.23
0.22%
ARHIVĂ ȘTIRI