Aderarea României la spațiul Schengen are și susținători în Olanda, în ciuda rezoluției votate ieri la Haga. O colegă de coaliție a premierul olandez, europarlamentar, susține că România a îndeplinit deja criteriile de aderare. Iar votul parlamentarilor olandezi care cer executivului investigații suplimentare privind supravegherea frontierelor de către România și Bulgaria are legătură cu disputele interne din Olanda. Un interviu de Vlad Ungar.
Sophie in’t Veld, europarlamentar olandez: Nu eu decid, dar după părerea mea, toate cerinţele sunt îndeplinite. Au fost stabilite nişte criterii, iar acestea au fost îndeplinite. Deci de ce mai e nevoie? E o situaţie ciudată, au spus în toţi aceşti ani că e nevoie de elemente suplimentare, dar dacă nu există alte criterii oficiale, cum definim celelalte elemente? Peste câte obstacole trebuie să mai treacă România şi Bulgaria. Vă pot promite doar că eu, partidul meu şi celelalte partide care sunt de acord, vom face absolut tot ce ne stă în putere pentru a-i convinge pe cei care încă se opun. De asemenea, mizez şi pe guvernele altor ţări UE să-l convingă pe Mark Rutte şi partidul său, să avem acea majoritate. Partidul meu, fiind în coaliţie, ne vom folosi de această poziţie cât de mult posibil pentru a-l convinge. E o situaţie foarte dificilă. În acelaşi timp, ştiu că în Europa lucrurile pot evolua foarte rapid şi ştiu că dl. Rutte îşi poate schimba rapid opinia, pe măsură ce află mai multe informaţii, înţelege mai bine când i se explică anumite lucruri. Deci să sperăm că aşa se va întâmpla şi că se poate ajunge la o decizie favorabilă în decembrie. Aveţi sprijinul meu.
Ieri, în Parlamentul Olandez, a fost înaintată şi aprobată, cu o largă majoritate, din păcate, o rezoluţie în care se spune ca situaţia trebuie reanalizată, că e nevoie de evaluări suplimentare, că sunt probleme cu corupţia etc. Problema e că Ţările de Jos se opun aderării României şi Bulgariei de 11 ani. Cred că e o totală confuzie pentru că, să zicem, problemele legate de corupţie există, trebuie abordate, dar nu pot fi amestecate cu chestiunea Schengen. Bulgaria şi România îndeplinesc cerinţele, îndeplinesc condiţiile, deci ar trebui primite. De asemenea, cred că, mai ales în această perioadă, unitatea europeană e mai importantă decât, de exemplu, jocurile de politică internă. Şi cred că are de-a face mai mult cu politica internă şi mai puţin cu cunoaşterea situaţiei din teren din Bulgaria şi România.
Nu pot să ştiu ce e în mintea lui, dar până acum s-a opus aderării. Sigur că reprezintă Ţările de Jos, are mandat din partea Parlamentului. Votul de ieri e foarte clar: nu i-au dat mandat să fie de acord, în acest moment. Sigur că e un obstacol major, dar mai cred şi că, din postul de prim-ministru al unei ţări, îţi poţi folosi autoritatea pentru a convinge Parlamentul, pentru a explica oamenilor ce important e ca, în primul rând să tratăm toate ţările la fel şi să-i tratăm pe toţi cetăţenii în mod egal.
Aşa cum spuneam, corupţia e o problemă, desigur, dar trebuie abordată altfel. Nu cred că cetăţenii din Bulgaria şi România trebuie penalizaţi pentru greşelile liderilor lor politici. Sunt foarte preocupată, consternată de rezoluţia care a fost aprobată. Fac apel la prim-ministrul nostru să recurgă la autoritatea sa pentru a se asigura că la momentul deciziei, în decembrie, şi Ţările de Jos vor sprijini aderarea Bulgariei şi României la Schengen. În primul rând, vreau să spun clar că nu e vorba de toată ţara. La votul de ieri, din Parlament, au fost patru partide care s-au opus rezoluţiei. Deci patru au votat pentru aderarea Bulgariei şi României, partidul meu şi alte trei, Social-Democraţii, Verzii şi încă un partid. Partidul meu e în guvern, dar mai sunt alte trei partide în guvern, avem o coaliţie, iar celelalte trei partide se opun. Aşa cum spuneam, are legătură mai mult cu politica internă din Ţările de Jos decât cu neîndeplinirea criteriilor. Şi se amestecă unele chestiuni diferite. Oamenii spun trebuie să se ocupe de corupţie, ceea ce e adevărat, dar nu acest lucru nu are nicio legătură cu criteriile Schengen. Acest aspect nu a fost suficient clarificat de conducerea politică a ţării mele, în ultimii 11 ani. Au ratat această ocazie. E o situaţie foarte dificilă, vă spun sincer, ca urmare a acestei rezoluţii aprobate de parlamentul din Ţările de Jos. E clar că poziţia legislativului olandez şi poziţia guvernului olandez trebuie să se schimbe. Acest lucru înseamnă că toţi cei care suntem pentru, cum sunt şi eu, trebuie să depunem eforturi foarte mari pentru a-i face să-şi schimbe punctul de vedere şi să coaguleze susţinere în favoarea acestei decizii. Dar prim-ministrul are cea mai mare responsabilitate, fiindcă partidul său e cel mai mare, ei se opun, ei sunt cei care au iniţiat această rezoluţie, el e premier, deci el joacă un rol foarte important.
Nu am un glob de cristal şi nu vreau să creez false aşteptări. Însă multe sunt posibile în Europa. Cred şi că presiunea asupra Olandei va fi tot mai mare în următoarele două luni, până la momentul deciziei. Sper ca şi celelalte ţări, nu doar Bulgaria şi România, ci celelalte ţări membre UE vor pune presiune pe Olanda. Ştiţi că şefii de guvern se întâlnesc, se întâlnesc la summit-uri, discută. Dacă sunt suficiente ţări care fac presiuni asupra premierului olandez şi îi spun domnule Rutte, trebuie să fiţi de acord, cele două ţări îndeplinesc criteriile.
Şi nu doar din acest motiv, e important şi din punct de vedere politic. Suntem într-o situaţie de criză energetică, inflaţie, deci avem destule probleme, aşa că e momentul unităţii.
Aşteptăm de la Bulgaria şi România să contribuie când e vorba de rezolvarea marilor probleme. Aşadar, ar fi corect ca bulgarii şi românii să fie trataţi exact în acelaşi mod ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni şi să aibă dreptul la libera circulaţie.
*
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 34°C  |
32°C  |
| IASI | 31°C |
31°C |
| CLUJ | 31°C |
27°C  |
| CONSTANTA | 26°C |
25°C |
| CRAIOVA | 34°C |
32°C |
| BRASOV | 32°C |
30°C |
