Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANALIZĂ

Acordul cu FMI şi Comisia Europeană va desăvârşi reformele

În aceste zile, se negociază la Bucureşti termenii unui nou acord între România şi Troika finanţatoare, coordonată de Comisia Europeană, condusă de Fondul Monetar Internaţional, cu asistenţa Băncii Mondiale. Va fi, se pare, un acord care se va acoperi doi ani şi ar putea pune la dispoziţia ţării sume între trei şi cinci milioane de euro.  Va fi însă şi ultimul ajutor dat României în lupta cu pieţele financiare.

22 Iulie 2013, 18:33 (actualizat 22 Iulie 2013, 18:35) | Lidia Moise |
Acordul cu FMI şi sprijinul financiar. Foto: Arhivă / FOTO: www.caleaeuropeana.ro
Acordul cu FMI şi sprijinul financiar. Foto: Arhivă
Liviu Voinea
Andrea Schaechter, noul şef al misiunii FMI în România

Deşi în discursul public vorbim aproape exclusiv de acordul preventiv semnat cu FMI, realitatea terenului este uşor diferită. Da, este şi un acord cu FMI, de tip preventiv, caracterizat nu atât prin nevoia de a lua banii instituţiei financiare, cât de a-i obţine ştampila, atât de necesară pentru finanţele şi moneda ţării. La nevoie, în acel caz în care situţia din pieţele financiare s-ar deteriora, putem lua şi tranşele de bani.

Acest acord însă are un caracter dual, atât în ce priveşte fondurile potenţiale puse la dispoziţie, cât şi  cerinţele comune privind reformele. Desigur, interesul celor doi finanţatori este uneori, diferit. FMI este preocupat de echilibrele structurale, de finanţele ţării şi de sănătatea pieţei financiare. Interesul Fondului pentru companiile statului se explică prin efectul negativ pe care problemele acestora l-ar putea avea asupra bugetelor statului.

Comisia Europeană este mai degrabă sensibilă faţă de problemele reformelor structurale, deoarece urmăreşte evoluţia României spre convergenţa cu restul membrilor Uniunii Europene. Aceste interese converg, însă, deoarece o economie aşezată pe finanţe sănătoase poate rezista în echilibru dacă economia reală funcţionează bine, dacă reformele structurale sunt împlinite.

Umăr la umăr la Bucureşti

Cu toate semnalele transmise de unii responsabili europeni, potrivit cărora rolul Troikăi în viaţa Uniunii Europene s-a terminat, iar FMI nu va mai fi solicitat să participe la salvarea vreunei situaţii disperate, iată că echipa se reface şi apare umăr la umăr în România. 

(w220) Liviu VoinPotrivit ministrului Bugetului, Liviu Voinea, colegii săi din Consiliul de Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin) au aplaudat propunerea României de a semna un nou acord preventiv cu FMI, căruia i se poate ataşa o componentă de ajutor financiar european, destinat direct Ministerului de Finanţe. O decizie finală, a explicat Voinea, va fi luată la întâlnirea din 15 octombrie a miniştrilor de finanţe şi ai economiei din UE, club numit pe scurt Ecofin.

Consens

"Asigurarea unui nou acord cu FMI va avea un efect pozitiv asupra obligaţiunilor din piaţa internă, deoarece este perceput ca o ancoră de credibilitate", spune preşedintele Consiliului Fiscal Ionuţ Dumitru, într-un raport către investitori. Ideea este împărtăşită şi de Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, un fin cunoscător al echilibrelor mari ale ţării ca fost ministru de finanţe şi reprezentant al României la FMI: "Un viitor parteneriat înseamnă pentru România un lucru important din punct de vedere al încrederii, trăim într-o lume, în momentul de faţă, lipsită de încredere. O ancoră de genul parteneriatului cu CE-FMI este importantă pentru România", a spus Tănăsescu pentru RFI.

Din perspectivă internă, acordul este sugerat de guvernatorul Mugur Isărescu, deoarece banca centrală simte cu acuitate mai mare turbulenţele, panicile şi primejdiile pe care le radiază diversele crize acute din piaţa financiară internaţională. Vrea echilibre şi prudenţă. 

Premierul Victor Ponta este şi el convins de necesitatea unui nou acord, deoarece speră să poată marca, în timpul guvernării cabinetului său, un reviriment al economiei, sau măcar să poată adăposti ţara în cazul unei turbulenţe majore în pieţele financiare. În viziunea preşedintelui Băsescu, acest acord este esenţial pentru a pregăti fundamentele adoptării monedei euro, gest care poate fi amânat, dar care a fost impus şi acceptat în momentul intrării României în UE.

Aşteptările pieţei financiare

Observatorii pieţei financiare presupun că noua înţelegere cu Troika finanţatoare va urmări desăvârşirea reformelor începute, dar neterminate, inclusiv chestiunea programului managementului privat şi respectarea unui calendar de listări la Bursă.

"Eforturile privitoare la reforme vor fi centrate pe calitatea cheltuirii fondurilor publice, pe restructurarea ineficientelor companii ale statului şi pe reducerea arieratelor administraţiei locale şi ale unor companii de stat, actualmente de dimensiuni considerabile", spun analiştii de la Erste Bank într-un raport către investitori.

(w220) Andrea SchVom afla mai multe detalii despre termenii noului acord la finalul misiunii economice a Troikăi, condusă de Andrea Schaechter, noul negociator-şef al FMI, şi de Istvan Pal Szekely, şeful echipei Comisiei Europene.

În acest interval, spune Dumitru Dulgheru, economist al Băncii Comerciale Române (BCR) se va petrece o rectificare a bugetului, care ar trebui să deblocheze fondurile necesare pentru scăderea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la pâine până la 9%, adaugă Dulgheru. Intenţiile sunt bune, spune economistul BCR, "de vreme ce sectorul afişează una dintre cele mai înalte rate ale evaziunii fiscale, însă mişcarea are nevoie de aprobarea FMI. Deşi nu se opune unei reduceri a TVA pentru produsele alimentare de bază şi pentru servicii în general, inclusiv pentru hoteluri şi restaurante, Fondul şi-a exprimat anterior unele îndoieli privind eficacitatea unor mişcări de acest tip, argumentând că, separat de fragmentarea sistemului fiscal şi despuierea bugetului de resurse importante, experienţa din alte ţări a arătat că evaziunea fiscală va continua".

Totuşi, economistul BCR se aşteaptă la o abordare mai relaxată a chestiunii din partea FMI. Potrivit ministrului bugetului, Liviu Voinea, datele preliminare pentru prima jumătate a anului indică un deficit fiscal confortabil, de 1,1% din produsul intern brut (PIB). Dacă economia va creşte peste aşteptările iniţiale, şi există semnale în acest sens, o reducere a fiscalităţii ar fi posibilă.

Mai există o altă discuţie privind fiscalitatea pe muncă, unde, din nou, experţii Troikăi şi-au exprimat aceleaşi deschideri, acompaniate însă de aceleaşi temeri.

În fine, Băncii Mondiale îi va reveni, probabil, rolul de a asista autorităţile de la Bucureşti în eforturile de a finaliza reformele, în special cea a sănătăţii, deoarece problemele acestui domeniu nu îngrijorează doar corpul medical sau pacienţii, ci afectează bugetele statului, ceea ce transmite un fior de nelinişte Fondului.

Negocierile vor limpezi necunoscutele viitorului program. Un lucru este însă clar: acesta va fi un program mai sever, deoarece va fi ultimul. La finalul său, România va sta singură în faţa pieţelor financiare internaţionale, care acum atribuie împrumuturilor româneşti un cost mai jos decât celor ungureşti sau portugheze. Pieţele sunt însă capricioase, nervoase şi bine informate.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ECONOMIE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 16°C
IASI 14°C 15°C
CLUJ 16°C 17°C
CONSTANTA 11°C 12°C
CRAIOVA 16°C 18°C
BRASOV 11°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Aprilie 2019, 04:06
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-04-2019
Deschidere: 8279.83
Maxim: 8352.28
Mimim: 8279.83
Variatie: 0.86%
BRD
13.60
2.39%
FP
0.96
0.63%
SNG
33.45
0.6%
TLV
2.15
1.88%
TGN
350.00
0.28%
SNN
10.86
1.69%
EL
11.05
0.9%
WINE
19.00
1.06%
SIF2
1.20
0.84%
TBM
0.30
1.69%
ARHIVĂ ȘTIRI