Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
EDIŢIE SPECIALĂ

Academia Română împlineşte 150 de ani de activitate. Klaus Iohannis: Sărbătorind Academia, sărbătorim România

Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţare, Academia Română este sărbătorită luni, 4 aprilie 2016, în sesiune solemnă. La eveniment au participat preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Alteţa Sa Regală Principesa Margareta, Preafericitul Părinte Daniel şi personalităţi marcante ale vieţii academice internaţionale. TVR 1 a transmis evenimentul într-o Ediţie Specială.
04 Aprilie 2016, 09:07 (actualizat 04 Aprilie 2016, 20:50) |
Sărbătoare în lumea științifică românească
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

VIDEO
Patriarhul Daniel, la aniversarea de 150 de ani a Academiei Române
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României:

  • Academia Română a contribuit la promovarea identităţii, unităţii şi demnităţii neamului românesc
  • Academia a rămas de-al lungul unui secol şi jumătate cel mai important for al excelenţei ştiintifice şi culturale româneşti
  • Contribuie şi la promovarea ştiinţei româneşti în plan internaţional.

VIDEO
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, la aniversarea de 150 de ani a Academiei Române
Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului:

  • Permiteţi-mi să vă invit la o reflexie la rolul Academiei Române
  • Vreme de 150 de ani dincolo de momentele de reflux şi criză Academia s-a impus ca un reper indispensabil al României
  • Cu 6 ani în urma Academia Română a atins principala ţintă: Dicţionarul Limbii Române a fost închis în 2010.
  • Democraţia are nevoie, pentru a dura, de o politică a gândirii de un efort intelectual consistent şi coerent. Mi-aş dori ca Academia să se angajeze în următorii 150 de ani într-o politică a civismului democratic.

VIDEO
Principesa Margareta, la aniversarea de 150 de ani a Academiei Române
Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române:

  • Două instituţii fundamentale ale României s-au născut în acelaşi an: Coroana României şi Academia Română
  • Aniversarea Academiei Române este o sursă de inspiraţie pentru generaţia tânără.

VIDEO
Președintele Klaus Iohannis, la aniversarea de 150 de ani a Academiei Române
Klaus Iohannis, Preşedintele României:

  • Înființarea Academiei Române acum 150 de ani, sub denumirea de Societatea Literară Română, este unul din acele importante evenimente care au marcat excepționala contribuție a anului 1866 la istoria modernă a națiunii.
  • Consacrării istorice depline a Unirii Principatelor, prin adoptarea primei Constituții moderne și instituirea dinastiei, i s-a adăugat înființarea forului ce avea misiunea de a fi focarul științelor și templul sufletului românesc. Căci așa vedea Academia Română Regele Carol I, cel care pe întreg parcursul lungii sale domnii i-a fost protector și apropiat.
  • Cuprinzând încă de la începuturi personalități culturale ale tuturor provinciilor istorice locuite de români, prin rolul pe care și l-a asumat, cât și prin prestigiul pe care l-a câștigat în scurt timp în lumea științifică europeană, Academia Română a fost nu doar una din cheile de boltă ale modernizării statului român, dar și precursorul și vizionarul împlinirii idealului naţional din 1918.
  • Procesul de occidentalizare a țării noastre la cumpăna secolelor XIX și XX s-a realizat și cu importanta contribuție a membrilor Academiei Române, adevărați părinți fondatori ai României moderne.
  • Începând cu generația pașoptistă, europenizarea Principatelor Române a fost potențată prin punțile dialogului dintre cultura românească și cea occidentală, dintre intelectualitatea autohtonă și mediul științific european. Pentru toate acestea, sărbătorind Academia la a 150-a aniversare, sărbătorim România.
  • Rezultatele și prestigiul acestei instituţii sunt rodul stabilității și continuității în raportarea la adevăratele valori și asumarea unor misiuni dificile.
  • În lunga sa istorie, Academia nu a fost ocolită de problemele societății românești, cum ar fi influențele negative ale ideologiilor totalitare ale secolului XX. Academia Română a plătit un greu tribut: 98 de membri excluși, din care 23 au fost încarcerați, iar 13 martiri au pierit în pușcăriile comuniste. Academiei i s-a răpit autonomia academică și instituțională, patrimoniul său a fost spoliat.
  • Cinstind memoria celor care au fost victimele dictaturii comuniste, este cu atât mai important să subliniem exemplul pe care Academia l-a dat după 1989, prin eforturile de recuperare a demnității sale instituționale.
  • Astăzi, Academia este un punct nodal al unei întregi rețele de centre de cercetare, având relaţii de colaborare cu organizaţii prestigioase din străinătate. În societatea noastră, această înaltă instituţie reprezintă un reper de competenţă pentru noile generații de elite, precum și pentru personalitățile intelectualității românești care trăiesc și lucrează de mai mult timp peste hotare.
  • Capitalul de încredere pe care l-a acumulat în timp Academia îi permite acesteia să se implice, cu credibilitate și profesionalism, în marile teme ale dezvoltării României, focalizând energii cum nu multe entități o pot face.
  • Trăim într-o lume globalizată, complexă și, din păcate, deseori impredictibilă și violentă. Modul în care, în aceste condiții, țara noastră poate să-și valorifice în deceniile următoare potențialul uman, geografic și economic depășește astăzi cadrul unei teme teoretice. Mă bucur să constat că Academia Română s-a angajat într-un demers de analiză și previzionare strategică pe termen mediu pentru o serie de domenii importante ale vieții economico-sociale.
  • Am sprijinit și voi încuraja și pe viitor rolul de coagulant și multiplicator al capacităților creatoare ale națiunii, rol pe care îl poate juca Academia Română. Prin membrii săi de onoare, prin contactul pe care îl dezvoltă între comunitățile științifice din țară și străinătate, Academia reprezintă România ca pe un important participant la dialogul între culturi. Academia este și un adevărat, respectat și credibil ambasador al capacităților intelectuale ale națiunii, contribuind la creșterea prestigiului României în lume.
  • Cu toate aceste aprecieri și gânduri, stimate domnule Președinte și stimați membri ai Academiei, vă urez la mulți ani, multă putere de muncă şi proiecte ambiţioase!

VIDEO
Declarație presedinte Academia Română
Acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române:

  • suntem onoraţi de a avea la această aniversare personalităţi distinse , prieteni ai Academiei
  • primul preşedinte al Academiei Romane a fost Ioan Ghica. În 1879, prin înalt decret, Academia Română era declarată institut național și avea următoarele trei secții: 1. Secțiunea literară (literatură, artă, filologie și filosofie), Secțiunea istorică (istorie, geografie și științe sociale) Secțiunea științifică (științe teoretice şi aplicate)
  • Regele Carol I a acordat o mare atenţie şi sprijin Academiei Române. În 1884 Regele a apropus crearea unui dicţionar al Limbii Române. A avut o contributie importantă în 1898 a mutării Academiei Române în locul unde este şi astăzi.
  • Primii membri ai Academiei:  Emil Racoviţă, Grigore Antipa, Anghel Saligny, Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu, Oberth Herman, Ştefan Odobleja,
  • Într-o lume care tinde să se globalizele Academia Română are o misiune certă.
  • Rolul predominanat al Academiei Române este acela  de a apăra identitatea noastră.
  • O importantă resursă a culturii noastre se află în Diaspora. În activităţile noastre acordăm o atenţie deosebită reîntoarcerii în ţară a românilor care studiază în străinătate şi le spunem: Păstraţi dragostea de ţară, credinţa strămoşească.

Vor rosti alocuţiuni acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, Klaus Iohannis, Preşedintele României, Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române, Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului – Parlamentul României, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, membru de onoare al Academiei Române, prof.univ.dr. Adrian Curaj, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Din partea academiilor europene vor citi mesaje de felicitare acad. Günter Stock, preşedintele ALLEA – Federația Academiilor Naționale din Europa, acad. Thierry de Montbrial, membru al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Franţa, acad. Gheorghe Duca, Președintele Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române.

La ora 11.50 are loc dezvelirea plăcii jubiliare „Academia Română – 150 de ani în serviciul Națiunii Române“, amplasată la Intrarea A.

Momentul va fi urmat de vernisarea expoziţiei Artişti plastici, membri ai Academiei Române. Evenimentul se va desfăşura la ora 12.15, în prezenţa înalţilor oaspeţi, la Biblioteca Academiei Române, Sala „Theodor Pallady“, unde vor fi expuse lucrări din colecţiile Cabinetului de Stampe şi din patrimoniul Academiei Române.
Luni seară, Ateneul Român va găzdui un concert aniversar.

Pe 4 aprilie 2016 Academia Română împlineşte 150 de ani de activitate. Fondată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, apoi de Societatea Academică Română, instituţia, definită drept cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă românesc, primeşte, în martie 1879, titulatura Academia Română.

La 1/13 aprilie 1866, a fost înființată "Societatea Literară Română", care și-a început activitatea în anul următor, sub numele de "Societatea Academică Română". La 29 martie 1879, prin înalt decret, "Societatea Academică Română" a fost declarată institut național, sub numele de "Academia Română".

Ziua Academiei Române

(Sursa Agerpres)

Academia a fost încă de la început concepută ca o instituție națională, lucru exprimat prin componența ei — "membri aleși din toate provinciile românești: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia" — cât și prin programul anunțat.

Scopul ei a fost elaborarea ortografiei și a gramaticii limbii române, începerea și realizarea unui dicționar român.

Dintre primii membri putem enumera personalități importante ale vieții culturale și naționale din întreg spațiul românesc: Iosif Hodoș din Marmaureș; Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania; Andrei Mocioni (Mocsony) și Vicențiu Babeș din Banat; Alexandru Hurmuzachi din Bucovina; Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A. Rosetii din Muntenia.

La 1/13 august 1867, Societatea Literară Română se transforma în Societatea Academică Română. Cu acest prilej, Timotei Cipariu sublinia: "Pentru eliberarea limbei naționale va îngriji mai cu distincțiune decât altele chiar această Societate Literară. Ea va îngriji ca limba română să scape de tot jugul despotismului sub cari de secoli a gemut. Ea va îngriji pentru conservarea limbii românești, din toate provinciile locuite de români. Ea îi va reda forma curat națională română pentru ca să figureze cu toată demnitatea între și lângă surorile ei de origine latină".

La 29 martie 1879, prin înalt decret, Academia Română era declarată institut național și avea următoarele trei secții: 1. Secțiunea literară: literatură, artă, filologie și filosofie; 2. Secțiunea istorică: istorie, geografie și științe sociale; 3. Secțiunea științifică: științe teoretice şi aplicate.

Ca instituție națională, Academia Română a împlinit, în plan cultural și științific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. Acest lucru a fost subliniat și la sesiunea jubiliară din 1919: "În lupta sfântă pentru unirea tuturor românilor, Academia Română și-a avut partea ei importantă pe teren cultural (...), a reunit în cercul restrâns al viitoarei Academii bărbați luminați din toate ținuturile românești și astfel România Mare de azi își găsea de o jumătate de secol patria comună sub acoperișul tânărului așezământ".

În cei peste 130 de ani de existență, în Academia Română s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ș.a.), ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.

Un moment greu în istoria Academiei l-a constituit aplicarea Decretului din 9 iunie 1948, privind transformarea ei în Academia Republicii Populare Române.

La 5 ianuarie 1990, imediat după Revoluția din decembrie '89, Consiliul Frontului Salvării Naționale a dat un decret prin care Academia Română se reorganiza. Astfel, Academia Română redevenea cel mai înalt for științific și cultural al țării.

Academia Română are un număr de 14 secții, 3 filiale în Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și 69 de institute și centre de cercetare științifică pe diverse domenii. Pe lângă acestea se numără și Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înființată în 1938), Fundația Familliei "Menachem H. Elias" (înființată în 1925), Fundația Națională pentru Știință și Artă (înființată în ianuarie 1998), Fundația "Patrimoniu" (înființată în 2005), precum și revista "Academica" (înființată în oct. 1990).

Între 16 ianuarie 1998-aprilie 2006, Academia Română a fost condusă de istoricul literar Eugen Simion, membru titular al acestui for din 1992, din 5 aprilie 2006 până la 8 aprilie 2014 președinte al Academiei Române a fost Ionel Haiduc, membru titular al Academiei Române din 18 decembrie 1991, doctor în științe chimice (1964), care condusese Filiala Cluj-Napoca a acestui înalt for (din 1965), iar din 8 aprilie 2014, Academia Română este condusă de președintele Ionel Valentin Vlad, membru titular din 7 iulie 2009 și vicepreședinte al Academiei Române în perioada 27 aprilie 2010-8 aprilie 2014.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 2°C 1°C
IASI -1°C 1°C
CLUJ 6°C 6°C
CONSTANTA 10°C 5°C
CRAIOVA 3°C 2°C
BRASOV 2°C 2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Noiembrie 2018, 22:23
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-11-2018
Deschidere: 8566.3
Maxim: 8568.12
Mimim: 8499.23
Variatie: -0.78%
TLV
2.35
0.43%
EL
10.76
0%
SNN
8.90
4.82%
SNG
34.85
0%
FP
0.94
0.32%
BRD
13.36
1.04%
TGN
348.50
0.57%
TEL
23.05
1.7%
SNP
0.37
2.12%
COTE
86.00
0.7%
ARHIVĂ ȘTIRI