Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»
REPORTAJELE TELEJURNALULUI

Abandonaţi pe viaţă. Poveşti din orfelinatele groazei. Cum au fost blocate adopţiile internaţionale

"Mă legănam în faţă şi în spate ca să înlocuiesc legănatul mamei (n.r.)". "Când ajungeai în orfelinat erai ras în cap". Sunt amintirile cutremurătoare ale copiilor din orfelinatele româneşti, adoptaţi de străini după 1989. Din ce pricină au fost blocate adopţiile internaţionale pentru copiii din orfelinatele româneşti? Ce şanse au astăzi copiii cu dizabilităţi să fie adoptaţi? Mai poate fi remediat în vreun fel imensul rău făcut? Găsiţi răspuns într-un reportaj semnat Camelia Csiki. A doua parte va fi difuzată duminică seara, după Telejurnal.

11 Iulie 2015, 21:07 (actualizat 14 Iulie 2015, 18:32) |
 |  GALERIE FOTO

"Părinţii mei mi-au spus că aveam o muşcătură mare pe obrazul stâng, pentru ca o fată m-a muşcat după ce i-am furat un măr. Şi îmi era tot timpul foame", povesteşte Alexander Kuch.

"Iţi serveau terci", îşi aminteşte Veronica Clark.

"Se făceau careuri şi ne spuneau: să nu acceptaţi să fiţi înfiaţi, că vi se vor vinde organele!". Este mărturia lui Viorel Faur.

"Mi-au furat copilăria şi mai multor copii, nu numai mie!", spune Ioana.

Izidor: „Viaţa a fost rea, când m-a lovit o infirmieră (...) aşa de rău de am crezut că am să mor!".

"Trebuia să te razi în cap şi erai îmbrăcat cu haine de 3 ori mai mari decât tine", mai spune Veronica Clark.

Sunt mărturii cutremurătoare ale orfanilor României.

 

(w620) Mărturii

La mai bine de 25 de ani de la Revoluţie, orfanii încă mai reprezintă o problemă gravă a României, pe care autoritaţile o ascund. Au dispărut orfelinatele groazei din 1990, dar tragediile nu s-au încheiat.

Înfioratoarele amintiri ale  copiilor adoptaţi în anii ‘90 din orfelinatele groazei nu-i lasă să-şi vadă de vieţile lor. Se simt datori şi se tot întorc în România să-i salveze pe ceilalţi orfani blocaţi în sistem. Din 2001, adopţiile internaţionale au fost blocate şi de atunci numărul copiilor aflaţi în grija statului s-a triplat.

Astăzi sunt 60 de mii de orfani abandonaţi în sistem! Cel mai mare militant pentru drepturile orfanilor din România este Izidor. A fost salvat din orfelinatul groazei de la Sighetu Marmaţiei,la 11 ani.

"Dacă aş fi rămas aici, în România, eu cred că eram acum pe stradă ori la casa de batrâni. Sau mort".

Salvarea lui a fost John Upton - un american devenit celebru după ce a dezvăluit lumii întregi grozăviile din centrul de irecuperabili de la Sighet.

John a promis că va încerca să îl ducă pe Izidor în America.

S-a ţinut de cuvânt. A salvat viaţa a sute de copii din România, orfani cu dizabilităţi severe. Pentru ei, adopţia internaţională a însemnat şansa la viaţă.

Erau copiii bolnavi, care se legănau, un obicei tipic orfanilor, pentru că nu au avut o mamă care să-i legene.

În România erau declaraţi irecuperabili. În Statele Unite au început să ducă existenţe normale.

Postul ABC din America le-a urmărit evoluţia.

Izidor a avut şansă să spună „Mamă”, în 8 Octombrie 1991.

"Mama care m-a înfiat este cea adevărată. Pentru ce m-a crescut, a fost acolo pentru toată viaţa, pentru tot ce am făcut bun şi rău", mărturiseşte Izidor.

Şase operaţii la picior, înotul şi diverse terapii i-au dat o viaţă nouă.

În 2001 s-a întors pentru prima oara în România. I-a gasit pe câţiva foşti colegi la o casă de batrâni. A cunoscut-o şi pe mama care l-a abandonat la 6 luni în spital pentru că avea poliomielită.

Izidor şi-a publicat povestea. „Abandonat pe viaţă” este titlul cărţii.

Ţine conferinte şi în America. A realizat şi un film. În toate a cuprins strigatul de ajutor al orfanilor pe care i-a lasat în România.

Trebuie să deschidă adopţia internaţională pentru copii bolnavi, cu dizabilităţi, da, este posibil" ( n.r. sa-i salveze), este convins Izidor.

Alex i s-a alăturat. S-a născut pe străzi, unde a şi stat cu mama lui, în primele zile de viaţă. Apoi, 2 ani a locuit la un orfelinat din Cluj, unde nimeni nu l-a mângâiat. A dezvoltat un retard mental şi tulburări de comportament. A fost adoptat la 2 ani de o familie din Germania.

(w500) Mărturii

A absolvit un colegiu de matematică, este campion la pentatlon, vorbeşte germana, engleza şi studiază japoneza.  Va da admitere la Institutul de robotică.

Alex şi Izidor vor să schimbe legea adopţiei din România. În sprijinul lor au trecut oceanul şi Jones din Canada şi Veronica din America.

"Mi-aş dori să salvez fiecare copil de aici. Şi, uneori, mi-aş fi dorit să nu fi fost adoptată, pentru că simt că nu am meritat-o şi că aş fi putut salva viaţa altei persoane în locul meu. Iar pentru copiii care nu sunt adoptaţi, mi-aş dori să primească dragostea şi afecţiunea pe care am avut-o eu", spune Veronica Clark.

Abandonată de părinţi la câteva luni în spital, bolnavă, până la 4 ani şi jumătate deja trecuse prin două orfelinate.

"Eu şi alţi copii am fost hraniţi puţin, eram malnutriţi şi nu aveam afecţiune, nu eram iubiţi".

Veronica şi-a găsit şi mama biologică în Râmnicu Sarat. Femeia care a abandonat-o i-a mai dat o palmă. Nu a vrut să o vadă! Studentă la o universitate de artă din America, Veronica face voluntariat în România. Ca şi Jones, care acum lucrează cu copii cu dizabilităţi.

"România ne leagă. Şi ceea ce ne aduce şi mai mult împreună este faptul că ne pasă de ţară şi ne pasă de orfanii ei. Vreau să aibă un viitor mai bun", explică Jones.

Jones a fost adoptat la doar 2 luni. A avut o copilărie frumoasă în Canada. A terminat facultatea şi din toamnă va face un master în ştiinţe politice.

Aproape 60 de mii de orfani trăiesc pe cheltuiala statului. În centre de plasament sunt exact tot atâţia copii ca în 2001, când guvernul a blocat adopţiile internaţionale printr-un moratoriu. Cu toate acestea, doar 4.000 de orfani au fost declaraţi adoptabili. În anul 2014 s-au încheiat doar 1.009 adopţii.

Statul nu are timp să dea explicaţii  de ce numărul orfanilor a crescut de când au fost blocate adopţiile internaţionale. Gabriela Coman,  directoare a Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Copilului şi Adopţie, a răspuns în scris realizatorilor Reportajelor Telejurnalului că este prea ocupată.

După insistenţe au fost obţinute răspunsuri la 36 de întrebari - o radiografie a sistemului în care sunt blocaţi orfanii. Statistici reci şi răspunsuri seci, oficiale.

Senatorul Sebastian Grapă se luptă de 3 ani să schimbe legea adopţiilor.

A iniţiat proiectul de lege cu mai multe ONG-uri care se ocupă de adopţii, dar a fost respins de fiecare dată. Ultima oară, în urmă cu o lună.

Supărat că demersurile sale pentru a salva mai ales orfanii pe care nu-i vrea niciun părinte român nu sunt luate în seamă, arată cu degetul vinovaţii.

Şi Autoritatea Naţională pentru Drepturile Copilului recunoaşte că blocarea adopţiilor internaţionale "a avut la bază o serie de solicitări din partea Parlamentului şi Comisiei Europene, care în procesul de negociere a aderării noastre la UE au acordat acestei tematici o atenţie specială".

Toate mărturiile legate de acest caz, în materialul VIDEO

 
Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN REPORTAJELE TELEJURNALULUI
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 11°C 10°C
IASI 12°C 7°C
CLUJ 12°C 9°C
CONSTANTA 10°C 10°C
CRAIOVA 14°C 12°C
BRASOV 8°C 6°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 25 Martie 2017, 09:47
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 24-03-2017
Deschidere: 7961.53
Maxim: 7985.03
Mimim: 7953.62
Variatie: 0.24%
BRD
12.14
0.33%
TLV
2.70
0.37%
FP
0.88
0.11%
TGN
371.00
1.63%
SNG
28.80
0.52%
TEL
31.70
1.54%
SNP
0.30
0.17%
EL
14.18
0.28%
TBM
0.14
7.32%
COTE
110.00
0.9%
ARHIVĂ ȘTIRI