Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»
REPORTAJELE TELEJURNALULUI

Abandonaţi în orfelinatele groazei. Cine şi de ce a blocat în România adopţiile internaţionale

Urmăriţi partea a II-a a unui reportaj realizat de Camelia Csiki despre destinele copiilor abandonaţi în orfelinate şi despre sistarea adopţiilor internaţionale în România.

12 Iulie 2015, 21:44 (actualizat 14 Iulie 2015, 17:59) |

Aproape 60 de mii de orfani trăiesc pe cheltuiala statului. În centre de plasament sunt exact tot atâţia copii ca în 2001, când guvernul a blocat adopţiile internaţionale printr-un moratoriu. Cu toate acestea, doar 4.000 de orfani au fost declaraţi adoptabili. În anul 2014 s-au încheiat doar 1.009 adopţii.

Statul nu are timp să dea explicaţii de ce numărul orfanilor a crescut de când au fost blocate adopţiile internaţionale. Gabriela Coman, directoare a Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Copilului şi Adopţie, a răspuns în scris realizatorilor Reportajelor Telejurnalului că este prea ocupată.

După insistenţe au fost obţinute răspunsuri la 36 de întrebari - o radiografie a sistemului în care sunt blocaţi orfanii. Statistici reci şi răspunsuri seci, oficiale.

Senatorul Sebastian Grapă se luptă de 3 ani să schimbe legea adopţiilor. A iniţiat proiectul de lege cu mai multe ONG-uri care se ocupă de adopţii, dar a fost respins de fiecare dată. Ultima oară, în urmă cu o lună.

Supărat că demersurile sale pentru a salva mai ales orfanii pe care nu-i vrea niciun părinte român nu sunt luate în seamă, arată cu degetul vinovaţii.

„Baroneasa Nicholson este unul dintre cei mai mari duşmani ai copiilor din România, nu ştiu dacă o face intenţionat sau pentru că nu cunoaşte anumite lucruri (...) Emma Nicholson, care era raportorul pentru România, practic a condiţionat aderarea României de blocarea acestor adopţii”, susţine Sebastian Grapă.

Şi Autoritatea Naţională pentru Drepturile Copilului şi Adopţiei recunoaşte că blocarea adopţiilor internaţionale "a avut la bază o serie de solicitări din partea Parlamentului şi Comisiei Europene, care în procesul de negociere a aderării noastre la UE au acordat acestei tematici o atenţie specială".

Dar înainte ca Emma Nicholson să-şi îndrepte atenţia către orfanii României, la Braşov izbucnea scandalul care a dus la blocarea adopţiilor internaţionale. Se întâmpla în mai 2000, la Complexul Poiana Soarelui - un orfelinat privat al Fundaţiei Ion Ţiriac, cu 100 de copii. Atunci instanţa a decis ca 5 dintre orfani să fie acordaţi unor familii din străinătate. Dar Ion Ţiriac a blocat plecarea orfanilor.

Se făceau careuri, ne spuneau să nu acceptaţi să fiţi înfiaţi, că vi se vor vinde organele (...) Aşa ne-au intimidat pe noi, povesteşte Viorel Faur, orfan crescut la Poiana Soarelui.

Omul de afaceri le-a declarat atunci jurnaliştilor că de la Poiana Soarelui nu va pleca niciun copil, deşi încălca astfel legea. Şi a adus-o la Braşov pe Emma Nicholson. Ca s-o vadă pe Florentina Pini, a cărei adopţie era finalizată şi care trebuia să plece în Italia.

Florentina era deja legată afectiv de părinţii adoptivi. Dar n-a contat.

După vizita la Poiana Soarelui, în luna iunie 2001, Emma Nicholson a cerut statului român să blocheze adopţiile internaţionale. Şi a motivat că au fost copii traficaţi pentru organe şi în reţele de pedofilie.

Nimeni nu a înţeles motivul pentru care Ion Ţiriac nu a vrut să-i lase pe copiii de la Poiana Soarelui să plece la părinţii lor adoptivi. La orfelinatul Fundaţiei Ţiriac, orfanii aveau condiţii foarte bune. Se primeau fonduri atât de la stat, cât şi de la sponsori din străinătate. Intenţiile omului de afaceri păreau pozitive, dar îngrijitoarele de la complex, numite "mame sociale" îi băteau pe copii, iar mulţi dintre ei au fugit din centru.

În plus, la plecarea din orfelinat, la la 18 ani, conform legii, orfanii ar fi trebuit să primească o parte din donaţii şi alocaţiile oferite de stat ca ajutoare la majorat. Ei susţin că abia la plecare descopereau conturile lor goale.

Avocata celor şase orfani care au avut curajul să se judece cu Fundaţia Ţiriac povesteşte că procesul a fost strămutat de la Braşov la Timişoara. Dar chiar şi aşa s-a luptat pentru orfani.

Afirmaţiile baronesei Emma Nicholson nu s-au confirmat niciodată, nici de Autoritatea Naţională pentru Drepturile Copilului şi Adopţie, nici de alta institutie. În 2004, la presiunile lui Berlusconi, s-a mai permis adopţia câtorva copii. Printre ei era şi Silvia din Miercurea Ciuc.

"Da, Berlusconi a trimis o scrisoare prin care a solicitat acest lucru, pentru familiile care începuseră adopţia, iar premierul de atunci, Adrian Năstase, a colaborat în acea perioadă pentru finalizarea acelor adopţii internaţionale", spune Giuseppe Giallobardo.

Acest lucru a înfuriat-o pe Emma Nichoon.  După cinci ani de procese la diverse instanţe, doar unul dintre cei cinci copii adoptaţi de la complexul Poiana Soarelui a putut pleca la noua familie din Italia.

Fotografiile demonstrează că Florentina Pini este astăzi fericită.

Scandalul adopţiilor de la Poiana Soarelui a ajuns şi la CEDO, care a condamnat România la plata a 35 de mii de euro, pentru că nu a pus în executare deciziile judecătoreşti privind adopţia. Curtea de la Strasbourg i-a audiat şi pe baroneasa Emma Nicholson, pe Ion Ţiriac şi un reprezentant al Guvernului României.

Emma Nicholson a cerut chiar ea să intervină în proces şi, împreună cu Ion Ţiriac au declarat că sunt "împotriva adopţiilor internaţionale pe care le consideră export de copii. Şi că adevărata familie a Florentinei Pini este la complexul fondat de Ţiriac".

Guvernul României a arătat că, în urma cazului de la Braşov, au fost blocate adopţiile internaţionale printr-un moratoriu şi o ordonanţă de urgenţă, când România a aderatat la Uniunea Europeană.

Contactat de TVR, Ion Ţiriac nu a răspuns solicitărilor noastre până la difuzarea reportajului. Singura declaraţie legate de adopţiile internaţionale a dat-o, în 2005, în Monitorul Expres:

"Nu sînt de acord cu adopţiile internaţionale, cred că ne putem creşte copiii şi singuri. Oare am isprăvit toate soluţiile în ţară pentru a da copiii în străinătate? "

Decizia Emmei Nicholson din 2004 a frânt destinele a 1115 orfani din România, ale căror dosare de adopţie erau în lucru în 2004. Ioana avea atunci patru ani.

Ca să piardă legătura cu familia din Elveţia, autorităţile au plimbat-o prin doua centre de plasament şi pe la doua familii maternale. La una dintre familii, când avea 13 ani, Ioana a fost violată de un vecin, iar abuzurile sexuale au durat câţiva ani. S-a încercat chiar şi reîntegrarea în familia ei biologică, deşi a fost abandonată de foarte mică de mamă într-un spital de distrofici. Aşa a aflat că a venit pe lume în urma unui incest, că tatal ei îi este şi bunic.

Începând din 2005, doar bunicilor aflaţi în strainatate li s-a permis adopţia internaţională. Pâna în 2009, doar doi orfani au fost adoptaţi de bunicii din străinătate.  Asociatia Catharsis din Braşov a pornit o campanie pentru schimbarea legii adopţiei în 2009.

Şi America sustine redeschiderea adoptiilor internaţionale în România.

Legea a fost schimbată pentru prima oară în octombrie 2009, la presiunile Asociaţiei Catharsis. Articolul 39 care permitea doar bunicilor cu domiciliu în străinătate să adopte nepoţii din România a devenit articolul 45, care dă dreptul rudelor de până la gradul al treilea să adopte.

Mai pot înfia din România şi familiile mixte, dacă unul dintre soţi e român. Dar trebuie să locuiască măcar un an în România până primeşte atestatul de adoptator.

Doar 26 de orfani au fost adoptaţi în strainatate, din 2009 până acum. 13 familii mixte au înfiat 15 copii.

Proiectul de lege al senatorul Grapa ar permite adoţia internaţională oricărui orfan pentru care nu a fost identificată o familie de adopţie naţională timp de şase luni în România şi ar da şanse să se califice ca adoptatori părinţi din toate statele care au semnat Convenţia de la Haga referitoare la adopţia internaţională.

Autoritatea Naţională pentru Drepturile Copilului şi Adopţie recunoaşte că orfanii cu deficienţe nu sunt adoptaţi decât de familiile maternale care i-au îngrijit de mici.

 
Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN REPORTAJELE TELEJURNALULUI
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 19°C 22°C
IASI 20°C 21°C
CLUJ 15°C 19°C
CONSTANTA 16°C 17°C
CRAIOVA 19°C 21°C
BRASOV 14°C 18°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 28 Martie 2017, 15:04
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 28-03-2017
Deschidere: 7961.02
Maxim: 7968.88
Mimim: 7943.84
Variatie: -0.03%
TLV
2.68
0.74%
FP
0.88
0.23%
SNG
28.70
0.17%
SIF5
1.72
0.81%
TGN
373.00
0.27%
SIF2
0.85
0.59%
TEL
31.30
0.32%
COTE
109.00
0%
BRD
12.16
0.66%
EL
14.12
0.42%
ARHIVĂ ȘTIRI