A opta seară de revoltă în SUA. În capitala Franței, un protest antirasism s-a încheiat cu incendieri. Cristian Diaconescu: „Dialogul în timp ce există violență nu se poate”

Lăsarea serii a atras și intervenția în forță a polițiștilor americani. După ora 20.00, în zeci de orașe din SUA sunt restricții de circulație, iar o parte dintre cei care au rămas pe străzi au fost reținuți.

În capitala Statelor Unite, mii de oameni au ignorat restricțiile și au rămas în stradă. O parte dintre ei au fost luați în case de locuitorii din Washington, pentru a nu ajunge pe mâna poliției.

Una dintre cele mai mari adunări a avut loc în orașul natal al lui George Floyd, bărbatul de culoare ucis de polițiștii din Minneapolis. Moartea sa a fost oficial declarată „omucidere”.

În jur de 60 de mii de oameni au demonstrat la Houston, în frunte cu primarul metropolei texane.

În ultima săptămână, demonstrațiile au fost marcate și de acte de vandalism, pe care administrația le consideră terorism domestic.

Președintele Trump i-a criticat pe unii guvernatori pentru că nu au luat toate măsurile pentru a-i proteja pe cetățeni și a lansat un avertisment ferm. Aproape 20 de mii de militari din Garda Națională au fost desfășurați pe străzi pentru a menține ordinea. Sunt doar măsuri care să prevină vandalismul, au anunțat oficialii.

În unele locuri, soldați și polițiști au îngenuncheat alături de protestatari, într-un gest de solidaritate.

Demonstrații au fost organizate și în zeci de orașe europene.

Unul dintre cele mai mari a fost la Paris. Peste 15 mii de oameni au ignorat restricțiile impuse de epidemia de coronavirus și au demonstrat în capitala Franței.

Protestul a început pașnic și s-a încheiat cu petarde, gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și incendieri.

Pe lângă solidaritatea cu americanii, francezii nu au uitat nici de moartea unui tânăr de culoare în timpul unei arestări efectuate în 2016. Proteste antirasism au avut loc și la Marsilia, Lyon și Lille.

Problema rasială este trenantă în Statele Unite și în unele state europene, pentru că se văd reacțiile evident influențate în Statele Unite, a subliniat Cristian Diaconescu la „Ediție specială”.

„De o parte, un anume tip de segregare în cazul comunităților afro-americane, ce determină un tip de reticență în a coopera cu instituțiile statului, de partea cealaltă probleme de sistem în instituțiile poliției și nu numai. (…) Toate aceste probleme și tensiuni s-au acumulat, a fost nevoie de un declanșator, se pare, un polițist alb care a ucis un cetățean afro-american, și de aici ca un val s-a rostogolit această problemă”, a adăugat Cristian Diaconescu.

„Ceea ce era important s-a întâmplat – unii spun ceva mai târziu – adresarea președintelui Trump către țară. Americanii așteaptă acest semnal, dacă vă amintiți după toate crizele, cel puțin de la 11 septembrie 2001 încoace, în 48 de ore după o criză cu potențial liderul iese, vorbește de unitatea poporului american, spune ‘Cu Dumnezeu înainte’ și arată calea. Donald Trump a ieșit după ce a fost foarte criticat pentru că la un moment dat s-ar fi refugiat în buncărul din aripa de est, în condiții de amenințare – acolo să știți că protocoalele sunt foarte dure, un singur cetățean dacă se apropie de gard, în momentul acela se închide și Congresul, am trăit o astfel de situație – a ieșit, avea sigur două variante de mesaj: una conciliantă, acceptând o situație și cerând dialog, a doua securitară. A accentuat cea de-a doua variantă, a cerut armatei să intervină. A părut nemulțumit de discuția anterioară cu guvernatorii care spuneau gestionăm situația cu forțele polițienești, nu este nevoie de așa ceva, președintele american a supralicitat (…) supra-adăugăm Garda Națională”, a explicat fostul ministru de Externe.

„Dialogul în timp ce există violență nu se poate. Nu există în această lume o variantă politică, nici măcar diplomatică, în acest sens„, a subliniat Cristian Diaconescu.