A început primăvara astronomică. După 20 martie, durata zilei este în continuă creştere faţă de cea a nopţii, până la solstițiul de vară

Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

Echinocțiul de primăvară se produce în jurul datei de 20 martie, atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest, notează Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers. În aceste regiuni, echinocţiul marchează începutul toamnei astronomice.

Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte şase luni.

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Echinocţiul de primăvară coincide cu Ziua Internaţională a Fericirii, sărbătorită pe 20 martie.

În această zi începe și noul an agrar. În tradiția populară, copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele pentru a alunga frigul și rostesc: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este celebrat în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.