Consultările de la Cotroceni, la final. Klaus Iohannis: Am decis să invit partidele parlamentare să semnăm un acord național pentru consolidarea parcursului european al României

Un pact politic pentru consolidarea parcursului european al României - este propunerea președintelui la finalul consultărilor de la Cotroceni. S-a discutat despre aplicarea referendumului pentru justiție. În timpul consultărilor de azi, a fost și un incident de protocol. Călin Popescu Tăriceanu a refuzat să se ridice în picioare când șeful statului și-a făcut apariția.

05 Iunie 2019, 09:12 (actualizat 05 Iunie 2019, 20:12) |
Consultări cu final neașteptat
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Șeful statului a declarat la finalul consultărilor cu partidele, că propune tuturor formațiunilor parlamentare semnarea unui acord național pentru "consolidarea parcursului european al României".

Prin acest pact, președintele Koaus Iohannis le propune partidelor să se angajeze că vor aplica răspunsurile referendumului, că vor revizui legile justiției și ordonanțele de urgență din domeniu în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și că vor respecta valorile europene.

Textul integral al acordului național propus de președinte

Declarațiile președintelui Klaus Iohannis, după consultările cu partidele politice:

  • S-a încheiat și numărarea voturilor de la referendum, și s-au încheiat și consultările cu partidele politice parlamentare.
  • Rezultatul numărării voturilor arată că la acest referendum s-au prezentat aproape 8 milioane de români, din care aproximativ 6 milioane și jumătate de voturi au fost clar „DA” la ambele întrebări.
  • Un rezultat foarte, foarte bun, mult, mult peste așteptări.
  • Or, această prezență masivă la referendum și votul covârșitor dat pentru „DA” arată că românii nu au votat strict numai pentru aceste întrebări.
  • Sigur, ele trebuie acum, aceste răspunsuri ferme, trebuie transformate în legislație.
  • Românii au votat, politicienii acum trebuie să implementeze rezultatul votului și este clar că rezultatele referendumului trebuie transformate în legislație.
  • Adică trebuie creată legislația care efectiv interzice amnistia și grațierea pentru corupți, cum trebuie creată legislație pentru interzicerea ordonanțelor de urgență în domeniul justiției și a politicii penale, precum și extinderea dreptului de a contesta constituționalitatea unor ordonanțe de urgență.
  • Asta pare că este rezultatul referendumului.
  • În realitate, acesta este rezultatul de bază, însă trebuie să mergem mai departe și să înțelegem bine importanța politică a acestui vot foarte clar din partea românilor.
  • Românii au votat clar și ferm împotriva abordării anti-europene promovate în campanie de PSD și ALDE, două partide care au fost sancționate drastic de electorat.
  • Așadar, românii au arătat clar: România este o țară pro-europeană, românii sunt o națiune pro-europeană.
  • Acest lucru este foarte important. Trebuie ținut de cont de acest lucru și politicienii trebuie să tragă concluzii.
  • Noi nu am ajuns întâmplător sau din greșeală în Uniunea Europeană. Noi, românii, am dorit să fim în Uniunea Europeană.
  • Asta nu reduce cu nimic suveranitatea noastră. Dar și această decizie este una suverană.
  • Noi vrem să facem parte din acest spațiu european, care se bazează pe principii și valori. Le-am acceptat. Vrem să fim aici.
  • Vrem să avem un stat de drept, vrem să avem o justiție independentă. Vrem să avem legi bune în domeniul justiției.
  • Nu degeaba referendumul s-a numit "referendum pentru justiție".
  • În consecință, pentru a valorifica cum se cuvine acest vot și consultările, am decis să invit partidele politice parlamentare să semnăm un acord național pentru consolidarea parcursului european al României.
  • Sau, dacă vreți altfel, un pact politic pentru România Europeană.
  • Așadar, „Acord Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României”, care conține, în esență, următoarele chestiuni:
  • Transpunerea în legislație a interdicției privind amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție.
  • Transpunerea în legislație a interdicției adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor, al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe, dar și transpunerea în legislație a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice, revizuirea legilor justiției, inclusiv a ordonanțelor de urgență prin care au fost modificate, în deplin și strict acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO.
  • Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene.
  • De asemenea, propun ca cei care vor semna pactul să se angajeze să transpună în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării - atât în țară, cât și în străinătate, subliniez – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români.
  • Acest proiect de acord național va fi trimis imediat partidelor parlamentare și va fi pus imediat la dispoziția publicului interesat, prin intermediul dumneavoastră, al jurnaliștilor.
  • Așadar, aștept în câteva zile un răspuns afirmativ la invitația mea de a semna acest acord național.

Liderii partidelor spun, însă, că au aflat despre pact de la televizor.

Consultările s-au axat pe felul în care poate fi aplicat referendumul din 26 mai.

Atmosfera a fost tulburată de atitudinea lui Călin Popescu Tăriceanu și Varujan Vosganian. Cei doi s-au așezat pe scaune în așteptarea președintelui și s-au ridicat doar după insistențele echipei prezidențiale, fără grabă, exact în momentul în care a intrat șeful statului.

Toate partidele au anunțat că vor să fie aplicate rezultatele referendumului. Și au propus ca o comisie parlamentară să se ocupe de acest lucru. Puterea nu dorește însă ca referendumul de revizuire a Constituției, necesar pentru aplicarea plebiscitului pe justiție să coincidă cu alegerile prezidențiale din toamnă, așa cum are în vedere Klaus Iohannis.

Chiar dacă moțiunea de cenzură anunțată de opoziție nu a fost subiectul consultărilor, în fața jurnaliștilor PMP și ProRomânia și-au declarat sprijinul. Cei de la Grupul minorităților estimează că jumătate dintre ei vor vota pentru, jumătate împotrivă.

ACTUALIZARE. Viorica Dăncilă: “Să facem primii paşi astfel încât această revizuire să fie pusă în practică cât mai repede”

Preşedintele interimar PSD, Viorica Dăncilă, a anunţat, miercuri, că i-a propus preşedintelui Klaus Iohannis formarea unui grup la nivelul Parlamentului, condus de Marcel Ciolacu, care să aibă discuţii cu partidele pentru punerea în aplicare a rezultatului referendumului.

"Am participat la consultările cu domnul Iohannis legat de rezultatul referendumului, precum şi următorii paşi pe care trebuie să îi facem. Am reiterat că rezultatul votului e foarte important. E important să dăm dovadă de acţiune pentru a pune în practică cât mai repede rezultatele referendumului consultativ. I-am propus domnului Iohannis formarea unui grup la nivelul Parlamntului, condus de domnului Marcel Ciolacu, pentru a putea obţine un consens între partide. Să putem face primii paşi pentru ca revizuirea Constituţiei să fie pus în practică cât mai repede", a declarat Viorica Dăncilă, după consultările de la Palatul Cotroceni.

Preşedintele interimar PSD a precizat că social democraţii vor ca referendumul de revizuire să nu se suprapună cu alegerile, pentru că acest lucru încalcă recomandările Comisiei de la Veneţia.

"Domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor va începe chiar de mâine formarea acestui grup. Sperăm ca acest grup să ajungă cât mai repede la concluziile necesare pentru a pune în practică rezultatele referendumului", a completat Viorica Dăncilă.

Preşedintele Iohannis a avut miercuri a doua zi de consultări cu partidele la Palatul Cotroceni pe tema transpunerii în legislaţie a referendumului pe justiţie.

ACTUALIZARE. Pambuccian estimează că jumătate dintre membrii grupului minorităţilor naţionale ar vota în favoarea moţiunii

Liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a estimat miercuri că aproximativ jumătate dintre membrii acestui grup ar vota în favoarea unei moţiuni de cenzură.

"Aşa cum ştiţi, grupul nostru este format din organizaţii diferite. Fiecare dintre noi reprezintă o altă organizaţie. Există încă în opinia publică ideea fixă că e ca un grup de partid. Nu e deloc. Eu, de exemplu, degeaba îi spun lui Dragoş ( Gabriel Zisopol, n.r.) ce să voteze, pentru că el tot cum vrea el va vota. Eu nu am să îl pun niciodată pe Dragoş pe lista de la Uniunea Elenă. Nici nu am să îl votez niciodată pe Dragoş, că mă votez pe mine. Şi atunci, între noi nu există aceleaşi reguli care există în interiorul unui partid. Din punctul acesta de vedere, previziunea mea - nu am discutat chestiunea acesta încă în şedinţa de grup - dar probabil că va fi grupul împărţit cam în două jumătăţi egale. Cam aşa cred eu acum. Aşa, la, să spunem, 'an educated guess' (estimare informată, n.r.)", a arătat el în cadrul unei declaraţii de presă susţine la Palatul Cotroceni.

ACTUALIZARE. Grupul PRO Europa doreşte ca în Constituţie să fie precizată apartenenţa României la UE şi NATO

Grupul parlamentar PRO Europa susţine modificarea Constituţiei conform voinţei exprimate cu ocazia referendumului din 26 mai, dar şi-ar dori ca în legea fundamentală să fie introduse şi alte modificări, în contextul în care va exista o majoritate favorabilă pentru acestea, a declarat, miercuri, Daniel Constantin, reprezentant al grupului, la finalul consultărilor cu preşedintele Klaus Iohannis. 

"Noi am dori în acest proces de modificare a Constituţiei să cuprindem şi alte aspecte care sunt în momentul de faţă neclare. Nu lucruri care necesită consultare amplă a cetăţenilor şi o dezbatere amplă în Parlamentul României, pentru că asta ar necesita timp. (...) Un prim aspect este legat de faptul că în Constituţia actuală nu este prezentat niciunde faptul că România e stat membru UE şi NATO. (...) Al doilea lucru: garantarea dreptului la nivel constituţional de vot pentru românii din ţară şi din străinătate. Cred că e un lucru care trebuie precizat, e o clarificare cu care cred că toate partidele trebuie să fie de acord, mai ales după problemele pe care le-am avut în alegerile din 26 mai, în special cu votul din străinătate. O altă clarificare: avem în Constituţie acea prevedere ' încălcări grave' ale Constituţiei. Ele nu sunt definite şi atunci sunt interpretabile", a explicat el, conform Agerpres.

ACTUALIZARE. Tăriceanu: Avem rezerve serioase în privinţa extinderii dreptului de a ataca la CCR ordonanţele Guvernului

ALDE are rezerve "foarte serioase" în privinţa extinderii dreptului de a ataca la Curtea Constituţională ordonanţele emise de Guvern, deoarece acest lucru ar avea ca rezultat un Executiv "extrem de slăbit", a declarat, miercuri, preşedintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu. 

"I-am spus (preşedintelui - n.r.) că suntem de acord cu interzicerea amnistierii şi graţierii faptelor de corupţie, element care a constituit prima întrebare la referendum. În privinţa celei de a doua întrebări, privind interzicerea adoptării prin ordonanţă de modificări în ceea ce priveşte pedepsele şi infracţiunile, precum şi reforma Justiţiei, i-am spus că şi aici suntem de acord. I-am explicat că avem rezerve foarte serioase în privinţa extinderii dreptului de a ataca la Curtea Constituţională ordonanţele emise de Guvern. Dintr-un motiv simplu - (...) ceea ce ar rezulta ar fi un Guvern extrem de slăbit, care nu ar mai putea să exercite funcţia de legislativ delegat de către Parlament şi, evident, şi mai grav, transformăm şi mai mult Curtea Constituţională într-un arbitru politic. I-am explicat preşedintelui că la referendum noi nu am fost împotriva întrebărilor, ci a modalităţii în care s-a organizat referendumul, simultan cu ţinerea alegerilor pentru Parlamentul European. Deci, nu împotriva temelor", a precizat Tăriceanu, la finalul consultărilor delegaţiei ALDE cu preşedintele Klaus Iohannis.

ACTUALIZARE.  PMP i-a transmis lui Klaus Iohannis că trebuie implementat şi referendumul din 2009

Eugen Tomac a declarat, după consultările de la Cotroceni, că i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis că odată cu transpunerea în Constituţie a referendumului pe justiţie trebuie transpus şi rezultatul referendumului din 2009, la care cetăţenii au spus că vor reducerea numărului de parlamentari, conform Mediafax.

„Punctul nostru de vedere cu privire la referendum e foarte clar. PMP cere ca rezultatul referendumului să fie cât mai rapid transpus în lege. Considerăm de asemenea să se ţină cont şi de referendumul din 2009. Credem că această instituţie nu trebuie neglijată. Avem nevoie de un Parlament de 300 de aleşi”, a afirmat Eugen Tomac, miercuri, la Cotroceni.

Întrebat ce a replicat şeful statului atunci când PMP i-a propus transpunerea referendumului din 2009, Tomac a evitat să ofere un răspuns clar, precizând doar: „Noi l-am informat pe domnul preşedinte cu privire la acest subiect. Cred că şi CCR va preciza acest lucru, atunci când va valida referendumul organizat pe 26 mai”.

Liderul PMP a adăugat că i-a mai spus preşedintelui Iohannis că partidul susţine desfăşurarea în două zile a votului în Diaspora, în contextul cozilor care s-au format la alegerile europarlamentare, din cauza cărora mulţi români din străinătate nu au reuşit să voteze.

„PMP cere vot în două zile pentru Diaspora. PMP a şi depus o iniţiativă legislativă în acest sens”, a conchis Tomac.

Recent, în spaţiul public a apărut un video în care şeful statului Klaus Iohannis spunea că referendumul din 2009 i se pare inutil şi prin urmare nu a votat.

Următorul partid care va intra la discuţiile cu Klaus Iohannis este ALDE.

_____________________________

Aceste consultări au început la ora 11,00 cu delegaţia PMP, de la ora 12,00 fiind programată delegaţia ALDE, de la ora 13,00 - delegaţia grupului parlamentar Pro Europa, de la ora 14,00 - a grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi de la 15,00 - delegaţia PSD.

Delegaţia PMP va fi condusă de preşedintele partidului, Eugen Tomac, potrivit unui comunicat. Din delegaţie vor mai face parte Marius Paşcan - preşedinte executiv, Petru Movilă - vicepreşedinte, Ioana Constantin - secretar general adjunct, Robert Turcescu - vicelider grup deputaţi PMP.

Delegaţia ALDE va fi condusă de preşedintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu. Din delegaţie vor face parte şi secretarul general, Daniel Chiţoiu, vicepreşedintele Graţiela Gavrilescu, deputatul Varujan Vosganian şi senatorul Ionuţ Sibinescu.

Pro România va merge la consultările iniţiate de preşedintele Klaus Iohannis, a anunţat, luni, preşedintele partidului, Victor Ponta, care a adăugat că este de acord cu implementarea deciziilor consultării populare şi doreşte o revizuire mai largă a Constituţiei.

Ponta a informat că delegaţia partidului va fi formată din cinci parlamentari - Daniel Constantin, Sorin Cîmpeanu, Gabriela Podaşcă, Mihaela Huncă şi Emilia Meiroşu.

Consultările cu PSD erau programate iniţial marţi, însă, la solicitarea premierului Viorica Dăncilă, acestea au fost reprogramate miercuri.

Marţi, preşedintele Klaus Iohannis a discutat cu reprezentanţii PNL, USR şi ai UDMR.

Precedentele consultări iniţiate de şeful statului au avut loc pe 11 şi 12 aprilie, tema de la acea dată fiind "situaţia din Justiţie". La respectivele consultări, ALDE nu a trimis niciun reprezentant. La finalul acelor consultări, preşedintele Iohannis a anunţat convocarea referendumului pentru data de 26 mai.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 8°C 4°C
IASI 8°C 3°C
CLUJ 3°C 1°C
CONSTANTA 12°C 8°C
CRAIOVA 5°C 4°C
BRASOV 4°C 0°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI