9 august, Ziua internaţională a popoarelor indigene. Povestea femeilor Kariña, gardienii Rezervației forestiere Imataca din Venezuela

La 9 august este celebrată, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ziua internaţională a popoarelor indigene. Conform estimărilor, pe întreg mapamondul sunt aproximativ 370 de milioane de persoane indigene, locuitori în 90 de state. Aceste mari grupuri distincte constituie mai puţin de 5% din populaţia mondială, vorbesc peste 7.000 de limbi ale planetei şi reprezintă circa 5.000 de culturi diferite.

09 August 2022, 06:53 (actualizat 10 August 2022, 06:25) | Magda Manea |
9 august, Ziua internaţională a popoarelor indigene / FOTO: un.org
9 august, Ziua internaţională a popoarelor indigene
 Acvila harpia
Femeilor Kariña
Pepinieră
  • La nivel global, 47% dintre popoarele indigene nu au educație, comparativ cu 17% dintre omologii lor neindigeni. Acest decalaj este și mai mare în cazul femeilor.
  • Peste 86% dintre popoarele indigene la nivel global lucrează în economia informală, comparativ cu 66% pentru omologii lor neindigeni.
  • Popoarele indigene au șanse de aproape trei ori mai mari să trăiască în sărăcie extremă în comparație cu omologii lor neindigeni.

Rolul femeilor indigene în conservarea și transmiterea tradițiilor

Femeile indigene sunt coloana vertebrală a comunităților popoarelor indigene și joacă un rol crucial în conservarea și transmiterea cunoștințelor ancestrale tradiționale. Ele au un rol colectiv și comunitar ca îngrijitori ai resurselor naturale și păstrători ai cunoștințelor științifice. Multe femei indigene preiau, de asemenea, conducerea în apărarea pământurilor și teritoriilor popoarelor indigene și pledează pentru drepturile colective ale popoarelor indigene din întreaga lume.

Cu toate acestea, în ciuda rolului crucial pe care îl joacă femeile indigene în comunitățile lor ca susținători, îngrijitori, păstrători ai cunoștințelor, lideri și apărători ai drepturilor omului, ele suferă adesea de discriminare pe criterii de gen, clasă, etnie și statut socioeconomic.

Femeile indigene suferă în special de sărăcie; nivel scăzut de educație și analfabetism; limitări în accesul la sănătate, salubritate de bază, credit și locuri de muncă; participarea limitată la viața politică; și violența domestică și sexuală. În plus, dreptul lor la autodeterminare, autoguvernare și control al resurselor și al pământurilor a fost încălcat de-a lungul secolelor.

Femeile indigene au făcut progrese mici, dar semnificative, în procesele de luare a deciziilor în unele comunități, dobândind roluri de conducere în comunitate și la nivel național și au stat în prima linie în cadrul protestelor pentru păstrarea pământurilor și a biodiversităţii.

Cu toate acestea, realitatea este că femeile indigene sunt subreprezentate pe scară largă, sunt afectate negativ în mod disproporționat de deciziile luate în numele lor și sunt prea frecvent victimele discriminării și a violenței.

Femeile, gardieni ai Rezervației forestiere Imataca din Venezuela

Pe la cinci dimineața, Rezervația Forestieră Imataca răsună de vocile femeilor Kariña. Merg spre mijlocul junglei, la râul Botanamo pentru a aduce apă. Apoi, vor pregăti „casabe”, o tortilla din făină de manioc, pentru a o consuma lângă ce au vânat ceilalţi membri ai tribului. După micul dejun, se ocupă de sarcina lor principală: gestionarea resurselor și conservarea pădurii.

„Nu mi-am văzut niciodată surorile atât de motivate, atât de încurajate de munca lor… Cu toate problemele prin care trece țara noastră, aceste femei au inițiativa de a-și îmbunătăți propria comunitate”, spune Cecilia Rivas, „căpitanul” grupului.

„Căpitanul” este liderul ales al comunității. „Grupul Kariña a fost întotdeauna dominat de bărbați. Nu am avut nici voce, nici drept de vot”, explică ea. Alegerea Ceciliei în 2013 a marcat începutul unei transformări.

Proiectul FAO-GEF, care urmărește și creșterea egalității de gen în sectorul forestier, a continuat această schimbare de mentalitate, sprijinind femeile Kariña să participe în mod activ la dezvoltarea teritoriilor și conservarea biodiversității zonei.

(w300) Femeilor K

Imataca este o pădure tropicală umedă extinsă și foarte diversă, situată în sud-estul Venezuelei.

Biodiversitatea acestei rezervații naturale este cu adevărat extraordinară și fiecare colț al pădurii găzduiește viață. Un număr mare de mamifere, cum ar fi jaguarii, tapirii, căprioarele și maimuțele urlătoare pot fi văzute în mijlocul vegetației luxuriante. Unul dintre cele mai uluitoare spectacole este dat de acvila harpia ]n timpul cuib[ritului.

Kariña trăiesc în grupuri de familii mici extinse în inima rezervației forestiere. Mulți oameni și companii nu au recunoscut niciodată această rezervație ca fiind teritoriul Kariña și au doborât copaci sau au lucrat acolo fără autorizație sau consimțământul lor, folosind resursele fără niciun beneficiu pentru comunitățile locale. Companiile miniere au fost deosebit de distructive, de asemenea.

„Ne-am întrebat: „Dacă aceste companii din afara comunității nu ne ajută, de ce să nu ne începem propria afacere?” Așa că femeile din comunitatea noastră s-au organizat și au început să construiască pepiniere pentru copaci”, spune Cecilia.

Astfel, femeile Kariña au pus bazele unei companii, în coordonare cu guvernul venezuelean și FAO. Compania a fost numită Tukupu, după un pește mic, dungat, care a fost pus în pericol de minerit.

„Tukupu... erau abundenţi în râul Botanamo ... Totul se usucă din cauza mineritului și a altor activități nesăbuite care ne distrug pădurea”, spune Cecilia.

(w300) Acvila ha

Odată ce comunitatea Kariña și-a creat compania, guvernul venezuelean le-a acordat 7.000 de hectare din rezervația forestieră Imataca pentru a le administra. Acest teren a devenit centrul activităților de instruire și restaurare a zonelor degradate de minerit. Se construiesc sute de pepiniere în care se cultivă plante care vor fi folosite la reîmpăduriri. De asemenea, compania îmbunătățește solurile și râurile pentru a ajuta la reînvierea populației de pești Tukupu.

Acordarea terenului a fost una dintre principalele realizări ale proiectului. Cu toate acestea, pentru Cecilia mai importantă a fost schimbarea mentalității în cadrul comunității sale: „Am arătat că oamenii Kariña pot implementa cu succes proiectul”. Această recunoaștere este absolut esențială pentru Cecilia, deoarece ea consideră că Kariña sunt „adevărații paznici ai pădurii”.

Creșterea albinelor este una dintre noile inovații ale proiectului. O alta este înființarea unei piețe indigene în Tumeremo, un oraș din partea de sud a țării, unde pot vinde miere și alte produse, cum ar fi manioc și pâine de manioc.

Cecilia este optimistă cu privire la viitor. „Comunitatea noastră este foarte bucuroasă de acest proiect... Dacă continuăm așa, în curând vom avea destui bani să cumpărăm săpun și sare, și alte lucruri de care avem nevoie pentru viața noastră de zi cu zi … În curând ne vom putea bucura de adevăratele roade ale muncii noastre”, conchide ea.

În întreaga lume, popoarele indigene sunt gardienii a 80% din biodiversitatea pământului, iar pădurile din teritoriile lor ancestrale joacă un rol vital în acțiunea globală și regională privind schimbările climatice și în combaterea sărăciei, foametei și malnutriției. Teritoriile lor conțin aproximativ o treime din tot carbonul stocat în pădurile din America Latină și Caraibe și 14% din carbonul stocat în pădurile tropicale din întreaga lume.

(w380) Pepinieră

Din punct de vedere istoric, aceste păduri au suferit mult mai puține defrișări și degradare decât alte păduri din regiune, dar acest lucru se schimbă rapid și este nevoie urgentă de măsuri care să inverseze aceste noi tendințe.

Publicația FAO, Forest Governance by Indigenous and Tribal Peoples, demonstrează importanța și urgența acțiunii climatice pentru a proteja pădurile din teritoriile indigene și tribale din America Latină, precum și a popoarelor care le supraveghează.

Cu bogăția lor de cunoștințe ancestrale despre traiul în armonie cu pământul, popoarele indigene sunt parteneri cheie în conservarea biodiversității, protejarea resurselor noastre naturale și transformarea sistemelor alimentare.

FAO se angajează să lucreze cu popoarele indigene pentru a se asigura că vocile lor sunt auzite și că cunoștințele lor sunt împărtășite lumii.

Sursa FAO

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 31°C 27°C
IASI 28°C 20°C
CLUJ 25°C 17°C
CONSTANTA 27°C 23°C
CRAIOVA 26°C 22°C
BRASOV 26°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI