Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

75 de ani de la Dictatul de la Viena

Pe 30 iulie, prin “Al doilea arbitraj de la Viena”, România a fost nevoită să cedeze Ungariei horthyste aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei. Actul, impus de Germania nazistă şi Italia fascistă, urma să garanteze noile graniţe - frontiera trecea prin Salonta, Oradea, Cluj, Secuime, Sf.Gheorghe.

30 Iulie 2015, 08:28 (actualizat 30 August 2015, 11:37) | Magda Manea |
România 1940
România 1940
Semnarea dictatului

Miniștrii de externe ai României (Mihail Manoilescu) și Ungariei au fost convocați pe 29 august la Viena, unde ministrul de externe german Ribbentrop a impus preacceptarea necondiționată a celui de-al doilea arbitraj de la Viena. O zi mai târziu, pe 30 august 1940, Consiliul de Coroană convocat de regele Carol al II-lea a admis arbitrajul cu majoritate de voturi (19 pentru, 10 contra, 1 abținere), în schimbul garantării de către Germania și Italia a noilor granițe.

Noua frontieră a fost supervizată de Hitler, interesat de regiunea petroliferă a Prahovei, astfel că noua graniță ajungea la doar câțiva zeci de km de ea.

Al doilea arbitraj de la Viena

Traseul definitiv al liniei de frontieră, care desparte România de Ungaria, va corespunde aceluia marcat pe harta geografică aici anexată. O comisie româno-ungară va determina detaliile traseului la fața locului.

Teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele românești într-un termen de 15 zile și remis în bună ordine acesteia. Diferitele faze ale evacuării și ale ocupării, precum și modalitățile lor vor fi fixate în termen de o comisie româno-ungară. Guvernele ungar și român vor veghea ca evacuarea și ocuparea să se desfășoare în ordine completă.

Toți supușii români, stabiliți în această zi pe teritoriul ce urmează a fi cedat de România, dobândesc fără alte formalități naționalitatea ungară. Ei vor fi autorizați să opteze în favoarea naționalității române într-un termen de șase luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor părăsi teritoriul ungar într-un termen adițional de un an și vor fi primiți de România. Ei vor putea să ia, fără nicio împiedicare, bunurile lor mobile, să lichideze proprietatea lor imobilă, până în momentul plecării lor, să ia cu ei produsul rezultat. Dacă lichidarea nu reușește, aceste persoane vor fi despăgubite de Ungaria. Ungaria va rezolva într-un mod larg și acomodant toate chestiunile relative la transplantarea optanților.

Supușii români de rasă ungară, stabiliți în teritoriul cedat în 1919 de către Ungaria României și care rămâne sub suveranitatea acesteia, primesc dreptul de a opta pentru naționalitatea ungară, într'un termen de șase luni. Principiile enunțate în paragraful trei vor fi valabile pentru persoanele care vor face uz de acest drept.

Guvernul ungar se angajează solemn să asimileze în totul cu ceilalți supuși unguri pe persoanele de rasă română, care, pe baza arbitrajului de mai sus, vor dobândi naționalitatea ungară. Pe de altă parte, guvernul român ia același angajament solemn în ceea ce privește pe supușii de rasă ungară, care vor rămâne pe teritoriul român.

Detaliile rezultând din transferul de suveranitate vor fi reglementate prin convenție directă între guvernele român și ungar.

În cazul în care dificultăți sau îndoieli s-ar ivi în cursul aplicării acestui arbitraj, guvernele român și ungar se vor înțelege pe cale directă. Dacă într-o chestiune sau alta înțelegerea nu se realizează, litigiul va fi supus guvernelor Reich-ului și Italiei, care vor adopta o soluție definitivă.

(w500) Semnarea d

Astfel, Ungaria a primit 43,492 km² din teritoriul național român, cu o populație estimată atunci la 2,609,000 locuitori, din care peste jumătate români.

Au fost convocate mai multe consilii de coroană, în care Carol al II-lea a ridicat problema rezistenţei armate, dar exista riscul unei agresiuni militare a Axei, căreia România nu i-ar fi făcut faţă.

Carol al II-lea a fost învinovăţit şi pentru pierderea celorlate teritorii, în aceeaşi vară: Cadrilaterul, Bucovina de Nord, Basarabia şi Ţinutul Herţei.

 

sursa: wikipedia

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 17°C 14°C
IASI 17°C 14°C
CLUJ 17°C 13°C
CONSTANTA 12°C 12°C
CRAIOVA 21°C 15°C
BRASOV 15°C 8°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Aprilie 2019, 08:03
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-04-2019
Deschidere: 8279.83
Maxim: 8352.28
Mimim: 8279.83
Variatie: 0.86%
BRD
13.60
2.39%
FP
0.96
0.63%
SNG
33.45
0.6%
TLV
2.15
1.88%
TGN
350.00
0.28%
SNN
10.86
1.69%
EL
11.05
0.9%
WINE
19.00
1.06%
SIF2
1.20
0.84%
TBM
0.30
1.69%
ARHIVĂ ȘTIRI