5 noiembrie, Ziua Internațională a Limbii Romani, o reamintire a moștenirii culturale comune între diversele comunități

Ziua Internațională a Limbii Romani este importantă pentru viitorul romilor, pentru că limba este cel mai bun moment în care ei își arată bogăția și identitatea culturală. În plus, sărbătorind această zi, romii din întreaga lume au posibilitatea de a-şi sărbători frumusețea şi diversitatea culturală, de a organiza seminarii, ateliere și conferințe dedicate romani și de a organiza diferite activități care îi ajută să-şi păstreze limba vie pentru secolele următoare.

Consiliul Europei sprijină recunoașterea limbii romani la nivel european, precum și promovarea acesteia în cadrul sistemelor educaționale, utilizarea în vorbire și scris, în viața publică și privată.

Țara cu cei mai mulți vorbitori este România, urmată de Slovacia. Alte țări unde numărul de vorbitori este mare sunt Cehia, Bulgaria și Ungaria.

Primele cuvinte scrise în romani datează din anul 1547, când englezul Andrew Borde publică treisprezece expresii uzuale în limba romani, folosindu-se de cunoștințele superficiale ale unui informator.

Limba romani are aproximativ 33.000 de cuvinte și 17 dialecte, precum căldărăresc, ursăresc, carpatic sau spoitoresc. Denumirile dialectelor vin de la neamurile țigănești din care se trag. Pentru fiecare dialect, din cele patru principale menționate, există mai multe subdiviziuni.

Mai mulți termeni folosiți de vorbitorii de limbă română vin din limba țigănească sau romani. Câteva exemple ar fi: baftă (romani. baht „noroc, șansă, destin”), gagiu ( romani. gageo „nerrom”), a hali ( romani. hal „a mânca”), lovele ( romani love „bani”), a se pili ( romani piel „a bea”).

Cuvinte și expresii în romani

Te trais but! – La mulţi ani!

Patradi bahtale! – Paşte Fericit!

Star? – De ce?

San dilo – Eşti prost

Chechi so ceaso? – Cât este ceasul?

Sukar san – Ce frumos eşti

Dobroituca – Bună Ziua

Socares? – Ce mai faci?

Socares prala? – Ce faci frate?

Sohalean? – Ce ai mâncat?

Ciplecealma tuta – nu pot sa te sufar

Mai bes hatan – Stai puţin

Mishto – Bine

Scurt istoric

Limba romani aparține familiei limbilor neoindiene. Este strâns legată de hindi și are rădăcini în Prakrit. Cu toate acestea, romani împărtășește și caracteristici ale limbilor europene, deoarece unele dintre acestea au influențat romani (greacă, română, turcă și unele limbi slavone). Acest lucru face romani unic, nu numai pentru că este singura limbă indiană vorbită în afara Indiei, ci și pentru că este o limbă indo-europeană înrudită cu alte limbi europene, potrivit profesorului dr. Hristo Kyuchukov, de la Universitatea Silesia din Katowice, Polonia.

În ultimii 200 de ani, interesul academic pentru romani a crescut constant. Au fost publicate numeroase gramatici și dicționare în Europa. Romii au fost, de asemenea, interesați de propria lor limbă. Datorită publicațiilor lor, ştim acum cum se vorbea un anumit dialect cu 100 de ani în urmă.

În Imperiul Austro-Ungar, romilor li s-a oferit posibilitatea de a-și învăța limba la școală. Împăratul Franz Joseph I a permis romilor să-și înființeze propriile școli în care se preda limba romani.

După Revoluția din octombrie 1917, guvernul sovietic a acordat romilor permisiunea de a-și dezvolta propriile manuale pentru predarea limbii romani, gramatici, dicționare și de a înființa școli în care să poată fi predată limba romani. În perioada comunistă, cercetările și publicațiile despre romi în majoritatea țărilor est-europene erau interzise. Cu toate acestea, în fosta Iugoslavie, romilor li se permitea să-și folosească limba în mass-media și în școli. În țările vest-europene, majoritatea cercetărilor despre romi care implică savanți romi au fost făcute în Suedia. Una dintre cele mai bune gramatici ale dialectului Kalderash a fost publicată acolo în 1963.

În urma revoltelor democratice din Europa, interesul pentru romani și standardizarea acestuia a crescut. Marcel Courthiade a prezentat la cel de-al 4-lea Congres IRU (Uniunea Internațională a Romilor), un alfabet rom standardizat, dar care nu a fost adoptat de comunitățile de romi din cauza dezbaterii despre modul de citire a unor litere în funcție de poziția lor. Alfabetul lui Courthiade este folosit doar în Franța, România și Kosovo. Romii din alte țări, cum ar fi Bulgaria, Serbia, Republica Cehă și Slovacia, și-au dezvoltat propriile standarde. Savanții din Suedia continuă să facă progrese către standardizarea limbii romani; multe cărți școlare, cărți pentru copii, gramatici și dicționare continuă să fie publicate în diferite dialecte.

Există două tendințe în Europa în zilele noastre: una este de a dezvolta standarde regionale de romani, de exemplu, una standardizată de romi pentru Balcani, alta pentru țările din Europa Centrală etc. A doua tendință este de a dezvolta standarde pentru fiecare țară, de exemplu, România, Serbia sau Slovacia.