Alimentele pe care le mâncăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și climatul care face planeta noastră locuibilă vin toate din natură. Ziua de 5 iunie este dedicată mediului și se aniversează la nivel mondial. Evenimentul dorește să stimuleze desfășurarea activităților de protejare a mediului înconjurător și să sensibilizeze factorii de decizie politico-administrativă în organizarea ecologică a vieții comunităților și statelor.
Anual, plantele marine produc mai mult de jumătate din oxigenul atmosferei noastre, iar un copac matur ne curăță aerul, absorbind 22 de kilograme de dioxid de carbon, eliberând în schimb oxigen.
În ciuda tuturor beneficiilor pe care ni le oferă natura noastră, noi o maltratăm. De aceea, spun specialiștii, trebuie să lucrăm la asta.
Ziua Mondială a Mediului, găzduită în acest an de Columbia, este cea mai renumită zi pentru acțiuni de mediu.
Începând cu 1974, a fost sărbătorit în fiecare an în 5 iunie. Guvernele și instituțiile trebuie să se implice, persoanele publice dar și cetățenii trebuie să-și concentreze eforturile asupra problemelor de mediu.
În acest an, tema este Biodiversitatea - o preocupare urgentă și existențială. Evenimente recente, de la incendiile de vegetație din Brazilia, Statele Unite și Australia, până la invazia de lăcuste din Africa de Est, iar acum, pandemia de coronavirus, demonstrează interdependența om-natură.
Biodiversitatea este fundamentul care susține toată viața pe uscat și în apă. Aceasta influențează fiecare aspect al existenței umane, oferind aer curat și apă, alimente nutritive, înțelegere științifică și surse de medicamente, imunitate la boli. Modificarea sau eliminarea unui singur element din acest întreg poate avea consecințe negative.
Acțiunile omului, defirișările care lasă animalele sălbatice fără habitat, agricultura care s-a extins și accelerarea schimbărilor climatice au împins natura dincolo de limită. Ar fi nevoie de 1,6 „Pământuri” pentru a răspunde cerințelor anuale ale oamenilor. Dacă vom continua pe această cale, pierderea biodiversității va avea implicații severe asupra noastră, inclusiv prăbușirea sistemelor alimentare și de sănătate.
Apariția COVID-19 subliniază faptul că, atunci când distrugem biodiversitatea, distrugem sistemul care susține viața umană. Astăzi, se estimează că, la nivel global, aproximativ un miliard de cazuri de boli și milioane de decese apar în fiecare an din cauza bolilor cauzate de coronavirusuri; și aproximativ 75 la sută din bolile infecțioase emergente la om sunt zoonotice, ceea ce înseamnă că acestea sunt transmise oamenilor de către animale.
Apariția noului coronavirus a subliniază faptul că atunci când distrugem biodiversitatea, distrugem sistemul care susține viața. Cu cât un ecosistem are o mai mare biodiversitate, cu atât este mai dificil pentru un agent patogen să se răspândească rapid sau să domine, iar pierderea biodiversității oferă posibilitatea agenților patogeni să treacă de la animale la oameni.
COVID-19 ne oferă o oportunitate de a ne revizui relația cu natura și de a reconstrui o lume ecologică responsabilă. Abordarea apariției bolii zoonotice necesită abordarea cauzei sale principale - în primul rând, impactul activităților umane. Pe măsură ce populația globală se apropie de 10 miliarde, trebuie să înțelegem mai bine rețeaua în care trăim și să apreciem că funcționează ca un întreg. Este timpul să ne reconsiderăm relația cu natura și să punem natura în centrul acțiunilor noastre.
Natura ne trimite mesaje la care trebuie să fim receptivi.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor lansează, în premieră în România, marca înregistrată ”Produs în Arie Naturală Protejată”.
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 27°C  |
27°C |
| IASI | 27°C |
27°C  |
| CLUJ | 24°C  |
25°C |
| CONSTANTA | 22°C |
22°C |
| CRAIOVA | 25°C |
24°C |
| BRASOV | 24°C |
23°C  |
