Se împlinesc 46 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria recentă a României. Cu amintirea dureroasă a seismului din 4 martie 1977 şi după dezastrul din Turcia şi Siria, autorităţile accelerează, cel puţin pe hârtie, procedurile pentru consolidarea clădirilor aflate în pericol de prăbuşire. Şi care ar face zeci de mii de victime. Pentru că problema nu e dacă, ci când se va produce un cutremur major, spun responsabilii în domeniu. În aceste condiţii, guvernul încearcă să pregătească populaţia şi să recupereze timpul pierdut în privinţa imobilelor cu risc seismic.
Un seism cu magnitudine de 7,4 zguduia România în seara zilei de 4 martie 1977. Unda de şoc a ajuns până la Sankt Petersburg, în Rusia.
Capitala a fost lovită cel mai crunt. Din cei aproape 1600 de morţi la nivel naţional, peste 1400 au fost în Bucureşti. Peste 7500 de persoane au fost rănite şi 32 de clădiri de înălţime mare şi medie s-au transformat în grămezi de moloz.
După dezastrul din Turcia şi Siria şi cutremurele recente din România, autorităţile pregătesc o serie de măsuri care să prevină pe cât posibil tragediile de amploare. Pe lângă punerea la punct a serviciilor de urgenţă, e esenţială şi pregătirea populaţiei.
Raed Arafat, șeful DSU: Lansam un ghid, Ghidul pentru situații de criză, nu doar pentru situații de urgență pentru că nu include doar informații despre situații de urgență, include și informațiile despre dezinformare, protecție cibernetică, care sunt necesare populației. Ghidul se va distribui cu ajutorul colegilor IGSU. Este posibil să obținem sprijin și de la Poșta Română și de la alte entități care să ne ajute să îl distribuim.
Câteva măsuri simple ne pot salva viaţa în caz de cutremur.
Trusa de supravieţuire nu trebuie să ne lipsească din casă. Trebuie să conţină apă, alimente, acte, îmbrăcăminte şi trusa de prim ajutor, printre alte obiecte necesare.
Dacă seismul ne surprinde în interiorul unei clădiri, nu trebuie să ieşim afară, pe balcon sau în lift, trebuie să ne adăpostim sub o masă sau tocul unei uşi şi să ne îndepărtăm de orice poate cădea.
Dar la fel de important e ca imobilul în care ne aflăm să reziste şocului.
Capitala rămâne o zonă deosebit de vulnerabilă la un seism major.
Un tur al zonelor care au avut cel mai mult de suferit în 1977, ghidat de specialişti, le reaminteşte bucureştenilor cât de importantă e consolidarea clădirilor şubrezite.
Bucureştenii care îşi amintesc de catastrofa din 1977 sunt conştienţi de fragilitatea structurilor în care locuim.
Cifrele alarmante au determinat Guvernul să iniţieze un program de evaluare şi consolidare a clădirilor cu risc seismic.
Potrivit ministrului Dezvoltării, noul program privind consolidarea clădirilor include pentru prima dată pe lista de priorităţi clădiri publice precum şcolile şi spitalele.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației: Legea 212/2022 a schimbat total abordarea statului roman față de problematica riscului seismic, principalul obiectiv trebuie să fie ocrotirea vieții persoanei indiferent de regimul de proprietate, clădirea nu este decât un mijloc prin care încercăm să îl ocrotim pe cetățean, deci pentru prima dată acest program de inevstiții își propune să finanțeze consilidari și în cazul în care vorbim despre blocuri cu apartamente care aparțin unor persoane private.
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 27°C  |
27°C |
| IASI | 27°C |
27°C  |
| CLUJ | 24°C  |
25°C |
| CONSTANTA | 22°C |
22°C |
| CRAIOVA | 25°C |
24°C |
| BRASOV | 24°C |
23°C  |
