Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»
DOCUMENTAR

40 de Mucenici, sfinţişori şi pahare cu rachiu. Semnificaţii, tradiţii şi reţete

Sărbătoare creştină, marcată în 9 martie şi în calendarul popular ca început al anului agricol, Ziua Mucenicilor încheie capricioasele zile ale babelor lăsând loc mai caldelor zile ale moşilor. Tradiţional, de Măcinici se curăţă casa, se alungă gerul, femeile coc 40 de sfinţişori din aluat şi bărbaţii beau câte 40, sau 44, de pahare cu rachiu.

09 Martie 2017, 09:00 (actualizat 09 Martie 2017, 23:00) |
Sfinții 40 de muncenici
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Sfinţii 40 de Mucenici prăznuiţi de Biserica Ortodoxă au fost toţi ostaşi ai armatei romane şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata staţionată în Armenia, în timpul împăratului Liciniu (308-324). Nu erau doar romani de origine, ci şi greci şi armeni, dar erau cu toţii creştini. Conducătorul lor militar era Agricola, un aspru luptător împotriva creştinilor, care aflând că ei nu se închină idolilor, le-a ordonat să-şi lase credinţa. Refuzând, creştinii au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre, iar apoi au fost condamnaţi la moarte prin îngheţare în apele lacului Sevastia. La miezul nopţii, unul dintre cei 40 şi-a renegat credinţa şi a ieşit din apa îngheţată, dar a murit înainte de a ajunge în baia caldă pregatită pentru cei ce s-ar fi închinat idolilor.

Ceilalţi rămaşi să îndure gerul au început să se roage şi rugăciunea a făcut ca apa lacului să se încălzească, gheaţa să se topească şi 40 de cununi strălucitoare să coboare asupra mucenicilor. Uimit de aceste minuni, unul dintre soldaţii de pază s-a aruncat în apă mărturisind că şi el este creştin şi pe cap i s-a aşezat a 40-a cunună. Cu toţii au fost scoşi vii din apă, dar ca pedeapsă trupurile lor au fost arse şi oasele aruncate în lac. Dar, prin grija lui Dumnezeu, oasele s-au strâns toate laolaltă, au fost luate de creştini şi îngropate cu mare cinste.

 

(w500) Mucenici m

Cei patruzeci de Sfinţi Mucenici sărbătoriţi în 9 martie sunt:

Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domiţian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.

O legendă geto-dacică spune că ar fi fost 44 de mucenici, tot atâţia câte sunt şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este prăznuit Sfântul Mucenic Gheorghe, omorât şi el tot pentru credinţa sa creştină, în anul 330.

Părticele din sfintele moaşte ale celor 40 de Mucenici se găsesc şi la Mănăstirea Antim din Bucureşti.

 

(w500) Mucenici m

Mucenicii în tradiţia populară

În calendarul popular, săr­bă­toa­rea poartă numele de Mucenicii, Mă­ci­nicii, Moşii de Mărţişor, Sfinţişorii sau Sâmbra plugului.

Ziua Mucenicilor încheie capricioasele zile ale babelor când iarna lasă loc primăverii şi de la care încep zilele moşilor.

Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşti, dacă tună, vara va fi prielnică pentru culturi, şi dacă îngheaţă în noaptea dinaintea zilei de 9 martie, toamna va fi lungă. Dacă va fi cald, aşa va fi tot anul, dar dacă va fi frig, el va dura cel puţin 40 de zile din primăvară şi de aceea de Ziua Mucenicilor tradiţional se făceau mai multe ritualuri de alungare a gerului:

Se făcea curăţenia gospodăriei dându-se foc gunoaielor numai cu foc adus din casă, pentru a scoate căldura din casă afară.

Se lovea pământul cu bâte sau maiuri şi se spuneau descântece, să intre gerul şi să iasă căldura. Sătenii din Bucovina spuneau "Intră frig şi ieşi căldură, Să ne fie vreme bună / Pentru plug şi arătură".

Se aprin­dea Focul Sfinţilor care să ardă anotimpul cel vechi şi să-l renască pe cel nou, aducător de viaţă. Copiii săreau peste focurile aprinse în fiecare ogradă, pentru a fi feriţi de boli, femeile presărau cenuşă în jurul gospodăriei ca protecţie împotriva şerpilor şi bărbaţii înteţeau flăcările cât mai mult, pentru a-i încălzi astfel pe cei 40 de Mucenici.

 

(w500) Noul an ag

De Mucenici ţăranii scoteau plugul la arat.

După ce fierarul satului îl repara şi îl trecea prin foc ca să fie curăţat şi purificat, plugul era scos în faţa casei, bărbaţii stăteau cu capetele descoperite înaintea boilor sau a cailor, iar femeia stropea animalele şi plugul cu agheasmă şi le afuma cu tămâie.

În faţa animalelor se aşeza un ou care dacă rămânea întreg după pornirea carului, atunci şi plugarilor le mergea bine plugăritul.

Se obişnuia că în coarnele plugului să se pună şi un colac împletit în opt, numit Creciun, păstrat de la Crăciunul trecut, ca simbol al fertilităţii. Se încheiau între plugari întovărăşiri pentru arat şi se deschidea astfel calendarul lucrărilor agricole.

Se retezau stupii, adică stupii erau scoşi afară, fagurii curăţaţi şi se recolta mierea. Din ea se preparau tot felul de leacuri şi se îndulcea ra­chiul băut de Mucenici. Şi stupii se ungeau cu rachiu, ca să se în­mulţeas­că roiul.

Pentru că în Ziua mucenicilor credinţă populară spune că se deschid mormintele şi porţile Raiului, gospodinele fac în cinstea Sfinţilor Mucenici 40 de colaci numiţi sfinţi, mucenici sau bradoşi.

În Moldova au forma cifrei 8, câte zile au pătimit mucenicii, şi sunt copţi din aluat de cozonac.

În Dobrogea şi în Muntenia au aceeaşi formă, dar sunt mai mici şi se fierb în apă, ca simbol al lacului în care au fost aruncaţi.

În Muntenia sunt numiţi bradoşi şi pe lângă ei se face şi o Uitată pentru morţi, un mucenic mai mare dedicat celor morţi şi nepomeniţi în timpul anului.

Mucenicii sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi şi se împart vecinilor şi familiei.

 

(w500) mucenici

Reţele tradiţionale pentru mucenici

Astăzi, dintre toate practicile străvechi, persistă în special obiceiul pregătirii în casă a mucenicilor:

Pentru aluatul din care se fac mucenicii munteneşti este nevoie de 250 grame de făină, 120 ml apă caldă şi sare. În seară de 8 martie se face coca din care se modelează şnururi lungi şi subţiri, apoi se fac cerculeţe mici sau opturi.

Mucenicii presăraţi cu făină se lasă peste noapte la uscat, pe masa presărată tot cu făină.

În dimineaţa de 9 martie, mucenicii se trec prin sită ca să cadă făină de pe ei, se pune la fiert apa cu un vârf de linguriţă de sare, coajă rasă de la o lămâie şi zahăr după gust. Când apa dă în clocot, se pun şi mucenicii. Se fierb până se ridică la suprafaţă şi se servesc cu miez de nucă şi praf de scorţişoară.

Mucenicii moldoveneşti se fac din 1 kg de făină, 25 g de drojdie, 2 ouă, doar dacă nu se ţine post, 2 linguri de zahăr şi 2 plicuri de zahăr vanilat, 2 linguri ulei şi sare.

Pentru ornare, 100 g miere şi 100 g de miez de nucă.

Se amestecă toate ingredientele pentru aluat şi se frământă, adăugând din când în când câte puţină apă, se lasă la crescut într-un loc călduros cam o oră şi jumătate până ce aluatul devine pufos.

Din câte o bucăţică se formează mucenicii, se ung cu apă îndulcită cu zahăr vanilat şi se dau la cuptor până se rumenesc. Sunt delicioşi unşi cu nucă şi miere.

Indiferent de reţetă, mucenicii sunt buni. Bune sunt şi cele 40 sau 44 de pahare de rachiu care ar trebui băute ? Pentru păstrarea tradiţiei, măcar să gustăm de 40 de ori din licoare!

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 27°C 29°C
IASI 25°C 30°C
CLUJ 24°C 28°C
CONSTANTA 24°C 26°C
CRAIOVA 28°C 30°C
BRASOV 21°C 26°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 August 2017, 06:23
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 23-08-2017
Deschidere: 8351.58
Maxim: 8355.56
Mimim: 8329.56
Variatie: 0.01%
SNG
31.20
0.64%
SIF1
2.20
2.04%
FP
0.87
0.69%
BRD
14.00
0.29%
TLV
2.46
0.41%
SNP
0.32
0%
EL
13.08
0%
SIF5
1.92
0.84%
SIF3
0.26
0.95%
COTE
95.00
0.42%
ARHIVĂ ȘTIRI