40 de ani de la „marele cutremur” din 1977. Va fi un dezastru în cazul unui cutremur similar, spun specialiştii

Se împlinesc 40 de ani de la ultimul mare cutremur din România, cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul XX.

Aastăzi, la 40 de ani, toată lumea se întreabă dacă lecţiile acelui dezastru au fost învăţate. Răspunsurile sunt, mai degrabă, că nu. La fel ca în 1977, Bucureştiul e foarte vulnerabil la un cutremur major, o capitală plină de buline roşii, clădiri vechi şi autorităţi care nu reuşesc să pună în practică planuri de consolidare.

Va fi un dezastru! – este concluzia academicienilor şi profesorilor în construcţii, în cazul unul nou cutremur de forţa celui din ’77. Profesorii s-au întâlnit la Academia Română să discute despre cutremurul de acum 40 de ani.

Un cutremur ca în 1977 va avea efecte cel puţin de calibrul cutremurului de acum 40 de ani, spun ei.

Un mare cutremur ne-ar prinde cu mii de clădiri cu risc seismic numai în Bucureşti.

Primăria Capitalei vrea să modifice legislaţia şi să înfiinţeze şi o autoritate pentru consolidări care să se ocupe de aceste imobile.

Ministrul Dezvoltării, Sevil Shaideh, spune însă că primariile nu cer bani pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic.

Seismul de magnitudine 7,4 din 4 martie 1977 a făcut mii de victime

Seismul din 4 martie 1977 a avut efecte devastatoare: aproximativ 1.600 de persoane au murit, peste 11.000 de oameni au fost răniţi şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică, iar în nord, până în Moscova şi Sankt Petersburg. Cutremurul a produs efecte puternice şi asupra solului, crăpături, fenomene de lichefiere a solului şi alunecări de teren.

Seismul, cu magnitudinea de 7,4, s-a produs la ora 21:22 şi a durat 55 de secunde. Epicentrul cutremurului s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 de kilometri, iar unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică, iar în nord, s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg. Cutremurul a afectat, de asemenea,  Bulgaria. În oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit.

În România, bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant: 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. În nord-estul Munteniei, sudul şi centrul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

Imediat după seism, circa 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate.

Din centrul Bucureştiului au dispărut blocurile Scala, Continental – Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Multe alte clădiri s-au prăbuşit în tot oraşul.  Din cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci 28 erau construite înainte de 1940.

În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău.

Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky – poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani,  poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante, actriţa Eliza Petrăchescu, pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa Filofteia Lăcătuşu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorăscu.

Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, cutremurul a produs şi dispariţia multor monumente de arhitectură. Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii.