Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

4 iulie, Ziua Naţională a Statelor Unite. Se împlinesc 238 de ani de la Declaraţia de Independenţă

Viața, Libertatea şi căutarea Fericirii sunt cele trei drepturi inalienabile ale cetăţenilor americani, înscrise în Declaraţia de Independenţă, actul de naştere al naţiunii americane, semnat la 4 iulie 1776. Peste 300 de milioane de americani vor sărbători Ziua Naţională a SUA, cu mare fast prin parade, focuri de artificii, concursuri de mâncat hot-dog, pop-corn şi multă bere, pe tot cuprinsul celor 50 de state.

04 Iulie 2014, 17:06 (actualizat 04 Iulie 2014, 17:26) |
4 ulie, Ziua naţională a SUA
4 ulie, Ziua naţională a SUA
Congresul Continental SUA 1776
Drapel SUA
Statuia Libertăţii SUA
Declaraţia de Independenţă

«Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimțământul celor guvernați, Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, și să instituie nouă Guvernare, stabilindu-i fundația pe astfel de principii şi organizandu-i puterile în asemenea formă, încât să le pară lor cel mai probabil să producă Siguranță şi Fericire» se afirmă în Declaraţia de independenţa a Statelor Unite ale Americii, documentul semnat la Philadelphia, în Pennsylvania, şi ratificat de Congresul Continental în 4 iulie 1776, prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii.

Actul de naştere a naţiunii americane

(w380) DeclaraţiDeclaraţia de Independenţa a servit însă şi unui alt scop: ideile sale au inspirat un sprijin de masă în favoarea cauzei americane, insuflând oamenilor sentimentul propriei valori şi determinându-i să lupte pentru libertate personală, autoguvernare şi un loc demn în societate. Reprezintă şi astăzi cel mai îndrăgit simbol al libertăţii pentru populaţia americană.

Idealurile de libertate individuală cuprinse în Declaraţie fuseseră deja exprimate de-a lungul timpului de mari gânditori, de la Aristotel şi John Lock la Sfântul Thomas D'Aquino.

Thomas Jefferson, autorul proiectului Declaraţiei, a rezumat însă această filosofie şi a expus-o drept o listă de plângeri la adresa Regatului Marii Britanii, aflat la acea vreme sub conducerea regelui George al II-lea, pentru a justifica astfel ruperea legăturilor între colonii şi patria-mamă. Prima cauza de nemulţumire erau taxele prea mari plătite regatului britanic, numite “taxe fără reprezentare”, pentru că membrii coloniilor nu aveau drept de reprezentare în Parlamentul britanic.

Pentru a controla o eventuală rebeliune, datorată nemulţumirii coloniilor, regele George al II-lea a trimis trupe pentru a controla o eventuală rebeliune, iar în 1774 cele 13 colonii şi-au trimis delegaţii la primul Congres Continental cu un mesaj cît se poate de clar Oamenii erau nemulţumiţi, dar nu erau încă pregătiţi să declare război.

În aprilie 1775 coloniştii s-au mobilizat, pe măsură ce trupele regelui înaintau, iar bătălia de la Concorde a marcat începutul neoficial al Războiului de Independenţă. În primăvara anului 1776, când s-a reunit al doilea Congres Continental, coloniştii nu au declarat formal război Marii Britanii, deşi regele George refuzase să răspundă plângerilor formulate la primul congres.

Pe 7 iunie 1776 s-a auzit cea mai clară chemare la independenţă, când Richard Henry Lee a citit o rezoluţie în cadrul Congresului Continental desfăşurat în Pennsylvania State House, devenită mai târziu Independence Hall:

(w380) CongresulAceste Colonii Unite sunt, şi trebuie să fie, state libere şi independente, ele sunt absolvite de orice pretenţii ale Coroanei britanice, iar toate legăturile politice între colonii şi Marea Britanie sont, şi trebuie să fie, complet anulate” , rezoluţia Lee fiind o expresie a ceea ce deja începuse să se întâmple în toate coloniile.

Înainte de întreruperea, pentru trei săptămîni, a Congresului Continental, a fost creat Comitetul celor Cinci, format din Thomas Jefferson, John Adams, Roger Sherman, Benjamin Franklin şi Robert R. Livingston, însărcinat cu realizarea unui proiect de declaraţie care să prezinte lumii procesul de independenţa a coloniilor.

Prima varianta a declaraţiei a fost prezentată Congresului la 28 iunie. Pe 2 iulie, Rezoluţia Lee a fost votată de 12 din cele 13 colonii, statul New York abţinîndu-se de la vot. După amendamente şi discuţii, în după-amiaza zilei de 4 iulie, Declaraţia de Independenţă a fost  adoptată oficial. Din cele 13 colonii, nouă au votat pentru, două au votat împotrivă (Pennsylvania şi Carolina de Sud), iar două s-au abţinut (Delaware şi New York).

După nenumărate peregrinări, originalul Declaraţiei de Independenţa este expus astăzi, alături de Constituţie şi de „Bill of Rights”, în Clădirea Arhivelor Naţionale din Washington D.C., documentul fiind păstrat în cele mai bune condiţii, după ce în secolul XIX fusese grav deteriorat din cauza proastei conservări tehnice. În anul 1987, Arhivele Naţionale au instalat un sistem computerizat în valoare de trei milioane de dolari pentru monitorizarea condiţiilor de păstrare a celor trei documente.

Simboluri americane

Se spune că benzile şi stelele îşi au originea într-o rezoluţie a Comitetului de Marină din cadrul celui de-al doilea Congres Continental de la Philadelphia, adoptată la 14 iunie 1777.

(w400) Drapel SUA

Textul prevedea ca Drapelul Statelor Unite să fie compus din 13 benzi, 7 în roșu și 6 în alb, care semnificau cele foste 13 colonii ale Marii Britanii care s-au răsculat împotriva sa, iar  Uniunea era reprezentată de 13 stele, pe fond albastru, simbolul unei noi constelaţii, rezoluţia privitoare la Drapelul SUA fiind publicată la 2 septembrie 1777.

Astăzi, pe drapelul american, pe lângă cele 13 benzi orizontale roşii şi albe, sunt figurate, într-un dreptunghi albastru închis, 50 de pentagoane stelate care semnifică cele 50 de state americane. Datorită simbolismului său, zona albastră cu cele 50 de stele este Union Jack, în timp ce drapelul e adesea numit "the Stars and Stripes" sau "Old Glory".

Melodia şi versurile inmului naţional al SUA, The Star-Spangled Banner, îi aparţin lui Francis Scott Key, un avocat originar din Georgetown, imnul fiind compus la cererea preşedintelui Woodrow Wilson, intonat prima dată de o fanfară militară în 1916 şi declarat imn naţional al SUA printr-un act al Congresului american datând din 3 martie 1931.

(w380) Statuia LiStatuia Libertăţii luminând lumea a fost oferită americanilor de poporul francez, la 4 iulie 1884.

Cu o înălţime de 45,3 metri şi o greutate de 225 de tone, statuia a fost lucrată în Franţa de sculptorul Frederic Auguste Bartholdi (1834-1904), cu ajutorul tehnic al lui Alexandre Gustave Eiffel, apoi transportată pe mare, în 350 de fragmente.

A fost asamblată în patru luni, în Portul New York,  şi montată pe un piedestal, împreună cu care măsoară 93 de metri, de la sol pâna la vârful torţei. Pe piedestalul statuii a fost inscripţionată o poezie, compusă special de Emma Lazarus.

Pe coroană se află 25 de ferestre, simboluri ale mineralelor naturale ale pământului, şi şapte raze care semnifică cele şapte mări şi continente ale lumii.

Torţa simbolizează cunoaşterea, iar lanţul prăbuşit la picioarele monumentului înseamnă eliberarea din sclavie. Pe tabliţa din mâinile statuii scrie, cu cifre romane, 14 iulie 1776, ziua adoptarii Declaraţiei de Independenţă.

Miss Liberty, devenită simbolul naţional al SUA, a fost inaugurată la 28 octombrie 1886, iar preşedintele de atunci, Grover Cleveland, a acceptat statuia în numele poporului american rostind cuvintele: ''Nu vom uita niciodata că libertatea şi-a făcut casa aici şi nu vom neglija altarul său''. În 1924, masiva construcţie a fost decretată monument naţional.

*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI -1°C 7°C
IASI -4°C 0°C
CLUJ -1°C 1°C
CONSTANTA 5°C 11°C
CRAIOVA -2°C 4°C
BRASOV 1°C 5°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Ianuarie 2019, 13:07
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-01-2019
Deschidere: 7159.24
Maxim: 7173.38
Mimim: 7130.64
Variatie: 0.03%
TLV
1.79
0.22%
SNN
7.77
0%
SIF5
2.06
0.48%
FP
0.82
0%
SIF2
1.18
1.5%
SNP
0.31
0%
TGN
326.50
0.31%
BRD
10.76
0.37%
SNG
28.40
0%
EL
9.80
0%
ARHIVĂ ȘTIRI