35 de ani de când s-a strigat prima dată ”Jos Comunismul”, în revolta muncitorească de la Brașov. În Parlament a fost o şedinţă solemnă, în care aleșii au omagiat curajul brașovenilor

Pe 14 noiembrie 1987, într-o sâmbătă, sute de muncitori de la Steagul Roșu au pornit o revoltă greu de imaginat în acei ani ai dictaturii: au ieșit în stradă nemulțumiți că le-au fost tăiate salariile la jumătate, în condițiile în care alimentele se găseau tot mai greu chiar și pe cartelă, iar în case era frig și întuneric.

”Acum 35 ani, muncitorii de la Steagul Roșu au dat dovadă de un curaj suprem. Nu uitați răul din trecut, uitarea răului este calea cea mai scurtă pentru întoarcerea sa, mai ales în zilele noastre când diverse mișcări politice încearcă să reînvie elemente nocive ale unor ideologii totalitare de stânga sau de dreapta”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Pe 15 noiembrie 1987 revolta a fost înăbușită sângeros. Mărturiile participanților la protest sunt cutremurătoare. Iar în plenul Parlamentului au transmis un mesaj categoric pentru aleși.

”Nu mai lăsăți oameni și întreprinderi să moară. Am cerut pâine, era pe cartelă și o prindem după cozi lungi la ieșirea din schimb. Am cerut căldură, pentru apartamentele reci unde tremurau de frig copiii colegilor mai în vârstă, eu aveam 20 ani. Am cerut libertate… Gândiți-vă la ce faceți ca să ne bucurăm și de pâine și de căldură”, a spus Marius Boeriu, preşedintele Asociaţiei 15 noiembrie 1987.

Reprezentanții grupurilor parlamentare au omagiat curajul brașovenilor și lecția de demnitate pe care trebuie să o păstrăm în istorie.

”La Brașov au aprins atunci scânteia unei bătălii împotriva sistemului totalitar ce părea de neclintit. Pe străzile Brașovului se striga ”Jos comunismul, jos Ceaușescu!””, a declarat Marian Iulian Rasaliu, deputat PSD.

”Îi omagiem pe cei peste 300 brașoveni arestați, anchetați, deportați, umiliți și torturați; ei și familiile lor”, a transmis Gabriel Andronache, liderul grupului PNL Camera Deputaţilor.

”În ciuda anumitor disensiuni, în momente critice ale istoriei, noi maghiarii și românii am stat de aceeași parte a baricadei. Așa a fost și la Brașov”, a declarat Szabo Odon, deputat UDMR.

”Chiar dacă revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov a durat doar o zi, pentru țară noastră a fost un pas istoric”, a remarcat Cătălin Zamfir Manea, deputat grupul Minorităţilor Naţionale.

Reprezentanții opoziției nu au ezitat să-i taxeze pe guvernanți.

”Degeaba avem aici sedință solemnă, dacă Brașovul și toată țara văd că privilegiații și organele de represiune, uneori chiar torționarii, sunt bine merci cu mâinile în salam, portocale și pensii speciale”, a spus Irineu Darău, senator USR.

”În ’89, România era a 10 putere economică a lumii, iar acum multe din doleanțele românilor de acum sunt cele de atunci: libertate, hrană, încălzire”, a declarat Dan Tănasă, deputat AUR.

În urmă revoltei muncitorilor din Brașov, 61 de oameni au fost condamnați la închisoare, alții au fost deportați și puși să muncească sub supraveghere. Nici o persoană din aparatul represiv care a înăbușit revolta nu a fost condamnată până acum.