29 iunie este Ziua Internațională a Dunării

În 29 iunie, peste 8o de milioane de oameni din ţările riverane sărbătoresc împreună Ziua Dunării pentru a marca dorinţa comună, a autorităţilor şi cetăţenilor, de a coopera pentru protejarea şi utilizarea responsabilă a resurselor de apă din bazinul fluviului.

29 Iunie 2022, 06:28 (actualizat 29 Iunie 2022, 06:38) Știrile TVR |
Dunărea la Cazane
Dunărea la Cazane
Dunărea in Austria
Dunărea în Austria
Dunărea în Germania
Dunărea în România
Dunarea inghetata
Dunărea la Baziaș
Dunărea la Bechet
Dunărea la Budapesta
Dunărea la Porţile de Fier
Pelicani in Delta Dunării

Ziua Dunării este sărbătorită din anul 2004, la propunerea ţărilor riverane şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea /ICPDR/ şi marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia.

A cunoscut de-a lungul istoriei mai multe denumiri: Danubius, Istrus, Histru, Danare, Donaris, Phisos, Rio Divino.

Dunărea este "Regele fluviilor din Europa" considera Napoleon Bonaparte, iar Herodot din Halicarnas scria într-una din lucrările sale : "Între fluviile care au renume şi care sunt navigabile când vii de la mare este şi Istrul..."

(w400) Dunărea i

Fluviul Dunărea, al doilea ca lungime din Europa, parcurge 2.845 km, din care mai mult de o treime sunt pe teritoriul României (1075 Km).

Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră din Germania şi se varsă în Marea Neagra în apropierea pădurii Caraorman, care în limba turcă însemna tot Pădurea Neagră.

Fluviul străbate 10 ţări - Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina, are afluenţi în alte şapte țări, şi trece prin patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta ţi Belgrad.

Fluviul împreună cu afluenţii săi formează cel mai extins bazin hidrografic internaţional din lume, acoperă 817 de mii de km pătraţi din 16 ţări, circa o treime din suprafaţa Europei, deţine o parte importantă din comorile naturale ale Europei şi adapoşte numeroase ecosisteme valoroase, partea sectorului inferior al fluviului fiind considerată cea mai bogată în biodiversitate şi, totodată, cea mai vulnerabilă.

(w400) Dunărea Ã

În prezent, Bazinul Dunării acoperă doar 20% din suprafaţa iniţială acoperită de apă, din care doar jumătate mai prezintă caracteristici naturale în adevăratul sens al cuvântului, multe zone fiind poluate, iar sistemele defectuoase de canalizare şi construcţiile au mărit riscul inundaţiilor şi au agravat problemele cauzate de poluare.

Luncile fluviului oferă beneficii multiple, de la purificarea apei, până la pescuit şi recreere, toate evaluate la 500 euro/hectar/an, în timp ce sistemul de râuri din bazinul Dunării oferă apă potabila pentru 20 milioane de oameni, conform datelor WWF Romania.

În prezent, 70% din Lunca Dunării s-a pierdut, ceea ce a redus inclusiv capacitatea de stocare naturală a apelor de inundaţie, dar exista aproximativ 800.000 hectare de luncă potrivite pentru reconstrucţie ecologică în bazinul Dunării, arată un studiu al WWF, realizat în 2010.

Delta Dunării, declarată rezervaţie naturală în 1938 şi recunoscută ca Rezervaţie a Biosferei de UNESCO în 1992, adăposteşte peste 5.200 de specii de floră şi faună, cu toate acestea, fluviul şi vieţuitoarele acestuia au suferit pierderi considerabile, mai ales în ultimul secol.

(w400) Dunărea Ã

În trecut Dunărea avea, la vărsare, mai multe braţe: potrivit lui Herodot "Istrul" avea cinci braţe, Ptolemeu vorbea de şase braţe, Polybiu de şapte braţe, dar datorita unui proces natural de colmatare astăzi exista trei braţe, Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe, prin care Dunărea construieşte continuu Delta.

Secretariatul Convenţiei Ramsar, asupra zonelor umede, de importanţă internaţionala, în special ca habitat al păsărilor acvatice, a aprobat trei noi zone umede transfrontaliere din lungul Dunării privind conservarea zonelor umede, cu sprijinul organizaţiei de mediu: lacurile Călăraşi - Srebarna, Suhaia - Insulele Belene şi Bistreţ - Ibisha.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării

Vizează dezvoltarea bazinală a Dunării, SUERD fiind o iniţiativa româno-austriacă lansată în anul 2008. Aduce în prim-plan un model inovativ de cooperare la nivel macro-regional şi implementează noul concept de coeziune teritoriala inclus în Tratatul de la Lisabona.

(w400) Dunărea Ã

Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).

În cadrul Strategiei, României i-au fost atribuite spre coordonare domeniile prioritare transport (partea de navigabilitate - împreuna cu Austria), promovarea culturii şi turismului (împreuna cu Bulgaria), managementul riscurilor de mediu (împreuna cu Ungaria).

Dintre cele 14 ţări incluse în Strategia Dunării, opt sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Ceha, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria), restul fiind state non-membre (Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina).

 

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 20°C 22°C
IASI 19°C 22°C
CLUJ 16°C 18°C
CONSTANTA 19°C 20°C
CRAIOVA 18°C 20°C
BRASOV 15°C 18°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI