24 iunie - Ziua Universală a Iei, Sânzienele și Sfântul Ioan de vară

Astăzi, pe 6 continente, în peste 50 de ţări, ia românească este purtată, celebrată și admirată, iar in România sunt Sânzienele sau Drăgaica, singura sărbătoare păgână admisă în calendarul creştin-ortodox care consemnează în aceeaşi zi şi pe Sfântul Ioan cel Nou şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

24 Iunie 2021, 06:54 (actualizat 24 Iunie 2021, 10:28) | Magda Manea |

De la strămoşii daci, la regine, pictori şi designeri celebri, ia a străbătut un drum lung în istorie. Dacă ştii să o “citeşti” ea poate spune povestea unui neam, iar dacă ştii să o porţi, ea poate fi un simbol al feminităţii universale.

Iniţiată de comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013 a fost recunoscută oficial pentru prima dată în afara ţării, pe 24 iunie 2015, de Primăria Washington DC.

Astazi, femei de pe toată planeta vor purta ie, iar împreună vor forma o horă nemărginită a Drăgaicei, un cerc protector peste lume.

(w500) Ziua Unive

„Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Şi mă mântuieşte, Mântuitorul meu” spuneau femeile când se apucau să coasă cămaşa populară.

Costumul popular românesc îşi are originile în vremea tracilor, geţilor şi dacilor, confecţionarea lui fiind transmisă din generaţie în generaţie, de la mamă la fiică, de la bunică la nepoată. Deşi nu se preda la şcoală, arta cusutului s-a păstrat şi a evoluat, iile fiind cele care au ajuns până în zilele noastre, pe care le regăsim în muzee, dar şi pe stradă, şi pe care le sărbătorim astazi, în Ziua Universală a Iei.

Ia, un ambasador de nădejde, parte a patrimoniului românesc, dar şi simbol al feminităţii universale

Cea mai importantă piesă a costumului popular femeiesc a ieşit din lada de zeste a străbunicii şi a intrat în atenţia reginelor României, a pictorilor şi fotografilor, dar şi a designerilor celebrii.

Regina Maria a României, dar şi Maria Tănase sau Smaranda Brăescu au fost printre primele personalităţi care au dus ia peste graniţele ţării. Regina Maria, o englezoiacă frumoasă, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii, iubea costumul popular românesc pe care nu ezita sa-l îmbrace şi în care s-a lăsat fotografiată de nenumărate ori.

(w500) Ziua Unive

Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist din România, era cunoscută în epocă pentru dragostea faţă de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în ţară cât şi în străinătate.

Mari artişti, precum Henri Matisse, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Constantin Daniel Rosenthal, au pictat ia românească, seduşi de frumuseţea şi autenticitatea ei.

De la galeriile de artă şi muzeele în care au fost expuse celebrele picturi, nu a mai fost decât un pas până la colecţiile designerilor internaţionali. Gucci, Jean Paul Gaultier, Galliano, Kenzo, Tom Ford (a reinterpretat ia din zona Sibiu), Yves Saint Laurent (1981 – colecţia “La blouse roumaine”), Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui, Philippe Guilet s-au inspirit, în colecţiile lor, din portul popular românesc. Kate Moss, Heidi Klum, Taylor Swift au păşit pe catwalk purtând aceste creaţii, iar celebra cântăreaţă Adele a apărut pe coperta revistei Vogue, îmbrăcată într-o bluza semnată Ford şi inspirată din portul popular românesc.

(w500) Port popul

Ia de sărbătoare, ia de lucru, ia de ceremonial au însoțit femeia pe tot parcursul vieții. Ca orice veșmânt tradițional-ceremonial, ia constituie o secvență a memoriei colective, iar purtarea ei, o manifestare spirituală ce străbate timpul și prin care se poate redescoperi istoria mitică a unui neam.

Campania #GiveCredit

După ce Tory Burch a copiat o haină românească expusă la Muzeul de Artă Metropolitan din New York, indicându o sursă de inspirație eronată, comunitatea La blouse roumaine a lansat campania #GiveCredit.

Știrea a fost preluată de media din România.

Impacto, o organizație neguvernamentală din Mexic, susținută de Ministerul Patrimoniului mexican, s-a alăturat demersului La blouse roumaine prin comunitatea Viernes Tradicionales care va celebra pentru pentru prima dată, pe 24 iunie, in solidaritate cu România, Ziua Iei și a Modei Culturale.

(w300) Regina Mar

Ce dorește La blouse roumaine? Inițierea unui grup de lucru interdisciplinar cu scopul formării unui cadru legislativ care să protejeze și să valorizeze patrimoniul textil din Romania. Mai multe viziuni și abordări despre tema inițiată, pe pagina de facebook La blouse roumaine sau pe email la adresa lablouseroumaine10@gmail.com.

Sânzienele sau Drăgaica

Sânziana se naşte la moartea Babei Dochia, creşte miraculos până la 24 iunie când înfloreşte planta ce-i poartă numele (sânziana sau drăgaica). În cetele feminine de Drăgaică organizate în sudul Munteniei până la mijlocul secolului al XX-lea, fata care juca rolul zeiţei agrare era îmbrăcată mireasă, cu rochie albă şi cu cunună împletită din flori de sânziene (drăgaică) pe cap, însemn al cununiei. În timpul solstiţiului de vară zeiţa fecundităţii, Sânziana sau Drăgaica, bagă bob spicului de grâu, dă miros plantelor de leac, vindecă bolile şi suferinţele oamenilor, în special bolile copiilor, apără holdele de grindină, furtuni şi vijelie, urseşte fetele de măritat etc. Când i se nesocoteşte ziua, aceasta stârneşte vârtejuri şi vijelii, aduce grindină, ia oamenii pe sus şi îi îmbolnăveşte, lasă florile fără leac şi miros.

(w500) Sânziene

Coroana împletită astăzi din floarea de sânziană şi din spice de grâu în dimineaţa zilei de 24 iunie are puteri miraculoase: purtată pe cap de o fecioară în ceremonialul numit Dansul Drăgaicei simbolizează zeiţa agrară; agăţată la fereastră, în stâlpii porţilor, în crucile din hotar şi din cimitir apără oamenii, animalele şi holdele de stihiile naturii (grindină, furtună, vijelie, inundaţie); aruncată pe acoperişul casei sau al şurii indică, prin anume semne dacă cel căruia i-a fost menită, a confecţionat-o sau a azvârlit-o va trăi sau va muri, dacă fata se va căsători în cursul anului şi cum îi va fi ursitul (tânăr sau bătrân, frumos sau urât), dacă va fi sănătos sau bolnav, dacă va avea noroc sau pagubă în casă. Împletirea Cununii de Sânziene şi obiceiurile legate de acestea sunt atestate la românii de pretutindeni.”

24 iunie - Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezatorul este considerat de însuşi Iisus Hristos ca fiind cel mai mare dintre cei născuţi din femeie, este ultimul şi cel mai însemnat prooroc al Vechiului Testament.

Sf. Ioan s-a născut, dupa făgăduinta lui Dumnezeu, la bătrânetea Elisabetei şi a preotului Zaharia. Naşterea sa a fost vestită de Îngerul Gavriil, cel care avea sa aducă şi vestea cea buna a naşterii lui Iisus Hristos. Sfântul Ioan a petrecut în pustiu, până în ziua în care a început sa propovăduiască pocainţa şi să pregatească calea lui Hristos.

Biserica a închinat Botezatorului cinci zile de pomenire. Sărbătoarea naşterii Sfântului Ioan este atestată documentar în secolul al V-lea, când a fost fixată şi data Crăciunului cu sase luni în urma naşterii Sfântului Ioan.

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 16°C 13°C
IASI 10°C 11°C
CLUJ 11°C 11°C
CONSTANTA 12°C 10°C
CRAIOVA 14°C 11°C
BRASOV 10°C 11°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI