21 februarie, Ziua Internaţională a Limbii Materne

„Popoarele indigene și-au exprimat întotdeauna dorința de a fi educate în propriile lor limbi, așa cum prevede Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene. Din anul 2019, este Anul Internațional al Limbilor Indigene, tema Zilei Internaționale a Limbii Materne din acest an este limbile indigene, factor de dezvoltare, pace și reconciliere. Popoarele indigene numără aproximativ 370 de milioane, iar limbile lor reprezintă cea mai mare parte a celor aproximativ 7.000 de limbi vii de pe Pământ. Multe popoare indigene continuă să fie marginalizate, discriminate și trăiesc în sărăcie extremă și sunt victime ale încălcărilor drepturilor omului (…). În această zi internațională a limbii materne, invit toate statele membre ale UNESCO, partenerii și părțile interesate din domeniul educației să recunoască și să aplice drepturile popoarelor indigene ” – Audrey Azoulay, Director-General UNESCO.

Ziua Limbii Materne

Un grup de studenţi de la Universitatea din Dacca manifesta pentru recunoaşterea limbii bengali ca una dintre limbile vorbite pe teritoriul statului Pakistan. În 1948, urdu fusese declarată singura limbă oficială atât în Estul cât şi în Vestul Pakistanului. Dar populaţia din Est (teritoriu devenit ulterior statul Bangladesh), care vorbea în majoritate limba bengali, a iniţiat o mişcare de protest care a culminat în 21 februarie 1952 cu manifestaţia studenţilor de la Universitatea din Dacca.

Shaheed Minar (monumentul martirilor) din Dacca aduce un omagiu celor patru demonstranți uciși în 1952. Au existat trei versiuni ale monumentului. Prima versiune a fost construită în 22-23 februarie 1952, dar poliția și armata l-au distrus în câteva zile. Construcţia celei de a doua versiune a început în noiembrie 1957, dar introducerea legii marțiale a oprit lucrările.

A treia versiune a monumentului a fost construită după aceleaşi planuri. Se compune din patru cadre din marmură și un cadru mai larg tot din marmură, cu partea superioară înclinată. Cele patru cadre reprezintă cei patru bărbați care au murit la 21 februarie 1952, iar cadrul dublu simbolizează mamele și țara lor. Reproduceri ale monumentului au fost construite peste tot în lume, acolo unde s-au stabilit cetăţeni din Bangladesh, în special în Londra și Oldham, Regatul Unit.

Un monument dedicat Zilei Internaționale a Limbii Materne a fost ridicat în Sydney, Australia, la data de 19 februarie 2006. Se compune dintr-o bucată de ardezie montată vertical pe o platformă înaltă şi imagini stilizate ale Shaheed Minar. Inscripţia „Ne vom aminti martirii din 21 februarie” este în limba engleză, bengali și şi limbi de pe alte cinci continente.

Diversitatea lingvistică și multilingvismul sunt importante pentru dezvoltarea durabilă – tema anului 2018.

„Fiecare om se poate prevala de toate drepturile și libertățile proclamate în prezența Declarație fără nici un fel de deosebire ca, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine națională sau socială, avere, naștere sau orice alte împrejurări …“ Articolul 2, Declarația Universală a Drepturilor Omului, 1948.

Pe Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, la punctul 4.6 scrie Asigurați-vă că toți tinerii și adulții, bărbați și femei, au acces la litere şi cifre.

Pentru stimularea dezvoltării durabile, elevii trebuie să aibă acces la educație în limba maternă și în alte limbi.

Stăpânirea primei limbi sau a limbii materne este importantă pentru deprinderea abilităților de bază – cititul, scrisul și opraţiile matematice de bază, în timp ce cunoaşterea limbilor străine conduce la descoperirea unor noi culturi, valori şi tradiții şi joacă un rol important în promovarea unui viitor durabil.

Ce este educația multilingvă

Acces la educaţie în mai multe limbi în timp ce se promovează egalitatea pentru persoanele de mai multe etnii care vorbesc limba maternă, în special femei şi adolescente:

Acesta subliniază calitatea predării și învățării, cu accent pe înțelegere și creativitate;

Consolidează aspectul cognitiv al învățării prin asigurarea aplicării directe a rezultatelor învățării prin intermediul limbii materne;

Îmbunătățește dialogul și interacțiunea dintre elev și profesor, permite o comunicarea autentică;

Facilitează participarea și acțiunea în societate și oferă cunoștințe culturale noi, asigurându-se astfel o interacțiune armonioasă între global și local.