Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

20 iunie, Ziua Mondială a Refugiatului. Împărtăşeşte povestea lui!

Strămutările la nivel global au atins în prezent un nivel fără precedent, 59,5 milioane de persoane, la finele anului 2014. Cu 8 milioane mai mult faţă de anul 2013. Cum una dintre cele mai vizibile consecințe ale conflictelor mondiale este creșterea dramatică a numărului celor care aleg fuga pe mare, inclusiv pe Marea Mediterană, Comisia Europeană a făcut o serie de propuneri în acest sens.

20 Iunie 2015, 11:39 | Magda Manea |
Siria, refugiaţi / FOTO: un.org
Siria, refugiaţi
1990-2014
De unde vin refugiaţii
Familia lui Nader
Kosovo, refugiaţi
Refugiaţi
Cate Blanchett şi Ahmad, Liban

Nader, 41 ani: “M-am îndrăgostit de muzică la vârsta de 15 ani. Am cântat la tobe, trompetă și trombon în trupa școlii, însă când am descoperit saxofonul, a fost o revelaţie. Sunt cântăreţ profesionist de 18 ani. Muzica mă ajutat în tot – moral, financiar, chiar şi în felul în care abordez viaţa. Te ajută să creşti. Pentru mine, muzica vine pe locul doi, după familie. Înainte de a ne căsători, am încercat să o învăţ pe soția mea Rana să cânte la flaut. Am renunțat după câteva lecții; ea se mulţumeşte să asculte.

Când soţia era însărcinată, cântam Mozart pentru a o familiariza pe fiica noastră Aya cu muzica. Acum Aya preferă să asculte One Direction. I-am învățat pe toți copiii mei să cânte la instrumente şi sunt un profesor strict. Aya cântă din voce și la saxofon, iar Maya şi Ahmed iubesc să cânte și să danseze. La ocazii speciale, cântăm împreună.

Abia dacă am observat că fiicele noastre cresc. Ahmed însă este hiperactiv și e nevoie de 15 persoane pentru a-l supraveghea. Nu-l putem lăsa singur fără ca el să creeze probleme. Acasă totul este aranjat deasupra, ca să nu îi fie la îndemână. Pereții sunt plini de desenele lui. Când e obraznic, spun că îi seamană mamei sale, dar sunt de fapt foarte recunoscător că Rana i-a crescut pe copii într-un fel care mă face foarte mândru.”

(w500) Familia lu

Aceasta este viaţa frumoasă a lui Nader, un refugiat de generația a treia. Părinţii lui au fugit din Palestina când erau copii și el a crescut în Damasc, Siria. În 2011, războiul l-a obligat să fugă împreună cu familia dintr-un loc în altul. “Când am fugit cu taxiul vecinului nostru, lunetiştii au tras în noi. Portbagajul a fost străpuns de un glonţ.”

De aici începe viaţa grea şi urâtă a acestei familii.

În 2013, Nader a plecat în Bangkok, Thailanda, unde a fost urmat, la scurt timp de soţia sa, cei trei copii, două valize şi un saxofon. Familia a fost recent acceptată pentru relocare într-o țară europeană și speră să lase moştenirea de refugiaţi în urmă.

Aşa ar trebui să continuie partea frumoasă a vieţii lui Nader. Aceasta este numai una dintre multele poveşti.

În 2015, Ziua Mondială a Refugiatului este celebrată pe fundalul multiplicării conflictelor, al creșterii numărului persoanelor strămutate și al unui val accentuat de intoleranţă şi xenofobie.

Anul acesta, peste 20 de celebrităţi din întreaga lume, precum Cate Blanchet, Emma Thompson și Khaled Hosseini, au realizat filmuleţe de câteva zeci de secunde, în care sunt evocate apectele umane ale dramelor trăite de refugiaţi.

Campania doreşte să apropie publicul larg de refugiați și poveștile lor, arătând că refugiaţii sunt oameni obişnuiţi, aflați în situații neobişnuite.

Cifre îngrijorătoare

Raportul anual al UNHCR privind Tendințele Globale indică o creștere semnificativă a numărului de persoane forțate să își părăsească propriile case, 59,5 milioane de persoane, strămutate forțat la finele anului 2014, comparativ cu cele 51,2 milioane din anul anterior și cele 37,5 milioane cu zece ani în urmă. Acest nivel, față de 2013, reprezintă cea mai mare creștere înregistrată vreodată într-un singur an.

Tendinţele de creştere a numărului de refugiaţi s-au înregistrat în anul 2011, odată cu izbucnirea războiului din Siria, cel mai semnificativ factor de strămutare la nivel mondial. În 2014, în medie 42.500 de persoane au devenit zilnic refugiați, solicitanți de azil sau persoane strămutate intern, ceea ce corespunde unei creșteri de patru ori a acestor cifre în numai patru ani. La nivel mondial, una din 122 de persoane este fie refugiat, strămutată intern sau solicitant de azil.

(w500) Kosovo, re

În ultimii cinci ani, au izbucnit sau s-au reactivat cel puțin 15 conflicte: opt în Africa (Coasta de Fildeș, Republica Centrafricană, Libia, Mali, partea de nord-est a Nigeriei, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud și, anul acesta, Burundi); trei în Orientul Mijlociu (Siria, Irak și Yemen); unul în Europa (Ucraina) și trei în Asia (Kîrgîzstan și în mai multe regiuni ale Myanmarului și ale Pakistanului). Majoritatea acestor crize generează noi persoane strămutate. În 2014, numai 126.800 de refugiați au putut reveni acasă, cifra menționată reprezentând cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii 31 de ani.

Pe de altă parte, conflictele și instabilitatea care durează de zeci de ani, în Afghanistan, Somalia și alte regiuni ale lumii, mai au o repercursiune asupra persoanelor strămutate – marginalizarea şi insecuritatea acestora.

Una dintre cele mai recente și vizibile consecințe ale conflictelor mondiale este creșterea dramatică a numărului celor care aleg fuga pe mare, inclusiv pe Marea Mediterană, în Golful Aden și Marea Roșie, precum și Asia de Sud-Est. Jumătate dintre acești oameni sunt copii

Raportul UNHCR ”Tendințe Globale” indică faptul că, numai în 2014, 13,9 milioane de persoane au devenit persoane strămutate – de patru ori mai mult decât cifra înregistrată în 2010. La nivel mondial, vorbim de 19,5 milioane de refugiați (în creștere de la 16,7 milioane în 2013), 38,2 de milioane de persoane strămutate în propriile țări (în creștere de la 33,3 milioane în 2013), în timp ce 1,8 milioane de oameni așteptau soluționarea cererilor acestora de azil (față de 1,2 milioane în 2013). În mod alarmant, copiii reprezint[ peste jumătate din numărul refugiaților la nivel mondial.

Siria este țara care generează cel mai mare număr de persoane strămutate intern (7,6 milioane) și de refugiați (3,88 milioane la finele anului 2014), urmată de Afghanistan (2,59 milioane) și Somalia (1,1 milioane).

Distribuția refugiaților este direcționată în afara țărilor dezvoltate și înspre țări mai puțin dezvoltate. Aproape nouă din 10 refugiați (86%) se află în regiuni și țări considerate mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Un sfert dintre toți refugiații se află în țări care se regăsesc pe lista ONU a celor mai puțin dezvoltate țări din lume.

Raportul integral ”Tendințe Globale 2014

 

 

Decizia Comisiei Europene, acceptată dar şi criticată

Pe 13 mai, Comisia Europeană a făcut o serie de propuneri care privesc miile de refugiaţi şi migranţi care ajung în Europa trabersând Marea Mediterană.

Este vorba despre consolidarea măsurilor de salvare pe mare, îmbunătățirea mecanismelor ce permit intrarea în UE pe căi legale a acestora, măsuri de abordare a factorilor care îi determină  pe oameni să recurgă la serviciile traficanților.

În 2014, un număr record de  persoane, 219.000, au traversat Mediterana în ambarcațiuni ale traficanților iar 3.500 și-au pierdut viața. De la începutul lui 2015 și până în prezent, aproximativ 62.500 persoane au reușit să traverseze Mediterana, în timp ce 1,800 au murit.

(w500) Cate Blanc

În acest context internaţional, Comisia Europeană a elaborat un mecanism provizoriu prin care țările Uniunii Europene vor fi obligate să preia 20.000 de refugiați, în funcţie de mărimea şi dezvoltarea economică. Procesul se va extinde pe durata a doi ani, timp în care imigranţii care solicită azil trebuie distribuiţi „corect şi echilibrat" între toate statele membre.

României îi revine, în urma deciziei CE, un număr de 2.000 de refugiaţi. Pentru fiecare persoană primită, Comisia Europeană va aloca 6.000 de euro, suma totală ridicându-se la 50 de milioane de euro.

Cu toate acestea, multe țări, cum ar fi Ungaria, Danemarca, Irlanda, Franţa sau Marea Britanie, nu doresc să primească refugiaţi.

Decizia a fost criticată de mai multe voci care au spus că fugarii ar trebui trimiși înapoi, iar accentul ar trebui pus pe reintegrarea lor în societățile de origine. În caz contrar, spun ei, dorința de a trece Marea Mediterană în ciuda oricărui risc nu va face decât să crească.

 

România, ca parte a Convenției Internaționale privind refugiații și membru al Uniunii Europene, contribuie la eforturile internaționale cu privire la asistența umanitară și asigurarea protecției drepturilor refugiaților.

Centrul de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara, înființat în 2008, în cooperare cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați și Organizația Mondială pentru Migrație, a oferit asistență unui număr de circa 1.700 de refugiați, conform Agerpres.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiaţilor a fost lansat proiectul “Punți către speranță — acces la servicii sociale de calitate pentru solicitanții de azil, refugiați și alte persoane beneficiare ale unei forme de protecție în România”, eveniment înscris printre manifestările consacrate aniversării a 60 de ani de la aderarea României la ONU (1955).

 

Sursa

www.unhcr-centraleurope.org

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 16°C 18°C
IASI 18°C 18°C
CLUJ 18°C 20°C
CONSTANTA 12°C 13°C
CRAIOVA 13°C 18°C
BRASOV 14°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Aprilie 2019, 23:40
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-04-2019
Deschidere: 8351.3
Maxim: 8402.88
Mimim: 8345.96
Variatie: 0.62%
FP
0.96
0%
SNG
33.60
1.04%
TLV
2.19
0.69%
SNP
0.37
3.13%
BRD
13.74
0.29%
SNN
10.74
1.29%
TGN
350.00
0%
EL
10.90
2.27%
SIF3
0.25
0.4%
DIGI
24.40
2.81%
ARHIVĂ ȘTIRI