Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Ziua Sfântului Ilie, Căruţaşul Raiului, care fulgeră şi trăsneşte

Peste 127.000 de români îşi sărbătoresc onomastica, sâmbătă, de Sfântul Prooroc Ilie. Dintre cei 127.370 de români sărbătoriţi de Sfântul Ilie, 111.685 sunt bărbaţi (Ilie, Iliuţă, Lică, Eliade), iar 15.685, femei (Ilinca, Eliana, Ilia).

20 Iulie 2013, 11:04 (actualizat 20 Iulie 2013, 21:10) |
Sfantul Ilie
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina. Sfântul Ilie este cunoscut şi ca patron spiritual şi protector al aviatorilor români.

VIDEO
Sfantul Ilie
Legende, tradiţii şi credinte populare de Sfântul Ilie

Legenda spune că în această zi Sfântul Ilie iese la plimbare pe cer într-un car de foc, tras de doi sau patru cai albi înaripaţi, cu biciul în mână şi trimite pe pământ tunete, fulgere şi trasnete, vânt puternic, ploi abundente şi grindina.

(w140) Sfântul ICând fulgeră în cer, Sfântul Ilie dă cu sabia, iar când tună, atunci Pălie, vizitiul lui, arde cu tunul.

Astfel sfântul se răzbună pe oamenii răi, păcătosi şi necredincioşi, care nu mai au nici frică, nici ruşine şi se dedau la tot felul de nelegiuiri.

Se spune că şi dracii se sperie şi se ascund prin pomi, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în corpul unor animale, în special câini şi pisici. Ca sa nu-i scape nici unul Sfântul Ilie trăsneşte şi arborii, oamenii, vitele, casele, bisericile în care s-au ascuns dracii.

Tradiţii

Tradiţia spune că în dimineata acestei zile trebuie să se culegă plante de leac şi în special (w300) Sfântul Ibusuioc, care dupa ce se sfinţesc la biserica se pun la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămari.

Înaintea acestei sărbatori se încheie obiceiurile de invocare a ploilor.

De Sfântul Ilie, românii îşi amintesc de sufletele morţilor. Unele femei împart porumb fiert, dar şi farfurii cu mâncare, împodobite cu flori de vară. Tot cu flori de vara, legate cu lâna roşie, sunt împodobite şi canile pline cu apă.

Femeile chemau în această zi copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele cazute. Astfel, se considera că morţii se veselesc.

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu cânepa, se dezbracau şi se tăvăleau prin cultura, apoi se îmbracau şi se întorceau acasa. Dacă, în noaptea dinspre Sfântul Ilie, visau cânepa verde, era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

Sfântul Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima data după urcarea oilor la stâna. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migală.

La sate, apicultorii bărbati, curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbracaţi în haine de sărbătoare şi ajutaţi de către un copil, recoltau mierea de albine. Dupa retezatul stupilor cei din casă împreuna cu rudele şi vecinii gustau mierea noua şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere pentru a asigura belşugul apicultorilor şi pentru a apara stupii de furtul manei.

În credinţa populară mărul este pomul Sfântului Ilie şi de aceea nu se culeg şi nu se mănânca mere noi până în această zi. Nu e voie nici ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate nici grindina. Merele culese în această zi se duc întâi la biserică, pentru că exista credinţa că numai aşa ele vor deveni de aur pe lumea cealalta.

Se spune că dacă va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi.

De teama pagubelor făcute de trăznete, ploaie şi grindină în acestă zi nu se lucrează.

Târguri şi nedei de Sfântul Ilie

Şi astăzi se păstrează vechiul obicei de se a face în comunităţile săteşti petreceri câmpeneşti numite şi nedei, târguri, iarmaroace şi bâlciuri care sunt un bun prilej de cunoaştere pentru tineri şi pentru comerţ cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte şi produse agricole.

La Făticeni de Sant-Ilie se face bâlci. În 1814, în vremea lui lui Scarlat Vodă Calimach bâlciul de la Făticeni era al doilea ca mărime din Europa, dupa cel de la Leipzig. Cu doua-trei săptamani înainte de 20 iulie, pe străzile oraşului începea să se adune lume multă şi se auzeau strigatele şi chemarile negustorilor rostite în polonă, rusă, letonă, cehă, germană, maghiară, turcă sau arabă. La bâlciul organizat cu aceasta ocazie, numit Comedia din deal veneau artişti de circ - acrobaţi, iluzionişti, înghititori de săbii, motociclişti care evoluau la zidul şi globul curajului - soseau parcuri de animale sălbatice, erau montate scrâncioburi de diverse forme şi mărimi, erau aduse teatre de păpusi, roata norocului şi multe alte atracţii pentru curiosii adunati "pe deal". Treptat, iarmarocul de la Fălticeni şi-a pierdut importanţa, iar astazi este revigorat prin Festivalul folcloric Şezătoarea.

În Covasna de Sânt Ilie la români se face nedeea mocănească la care participă şi un grup de tradiţii populare din judeţul Sibiu.

La Săcele în fiecare an este Târgul feciorilor, la Polovragi este o adunare etnofolcloricî şi târg, în comuna Bezdead şi oraşul Găşeti sunt târguri.

La Bucureşti Muzeul Satului invită în 20 şi 21 iulie la Iarmarocul de Sfântul Ilie, care reface atmosfera de târg din satul de altădată. Prezenţa lui Păcală şi Tâdală va aminti de zarva de iarmaroc şi vor fi gustate produse din gastronomia tradiţională specifică sărbatorii.

Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul în calendarul ortodox

În calendarul crestin-ortodox sfântul este pomenit pe 20 iulie pentru ca prin rugăciune şi puterea încredinţată de Dumnezeu a provocat secetă cumplită din Israel şi apoi a adus ploile care au salvat poporul de la pieire.

Sfântul Ilie Tesviteanul era apărător înflăcărat al credinţei în Dumnezeu şi unul dintre profeţii Legii Vechi şi locuia dincolo de Iordan, în cetatea Tesve, iar de la denumirea acestei localităţi se trage şi numele său.

El a trăit, cu 850 de ani înainte lui Iisus Hristos, pe vremea lui Ahab, regele evreilor, care s-a căsătorit cu Isabela, o prinţesă feniciană din Sidon, care se închina zeului Baal.

Ahab, preţuind frumuseţea femeii mai mult decât credinţa în Dumnezeul unic al iudeilor, şi-a obligat poporul să se închine zeului Baal. Aceste fapte au atras mânia divina şi Dumnezeu i-a încredintat lui Ilie misiunea de a-l mustra pe rege.

După rugăciuni adresate lui Dumnezeu Sfântul Ilie s-a retras pe malul râului Cherit, iar în urma lui seceta şi foametea au cuprins toată ţara.

După trei ani şi jumatate poporul iudeu şi-a recunoscut greşeala de a se fi închinat zeului Baal, iar Dumnezeu a răsplătit rugaciunie lui Ilie cu o ploaie care a răcorit pământul şi foametea a încetat.

Sfântul Ilie a săvarşit multe minuni, prima dintre ele petrecuta chiar în casa vaduvei din Sarepta Sidonului, unde proorocul stătuse mai mult timp în perioada de secetă. Aici, pe lângă faptul că hrana lor nu se termina niciodată, proorocul l-a înviat pe fiul vaduvei. O altă minune a fost cea prin care, după rugaciuni adresate lui Dumnezeu, a adus foc din cer peste jertfa de pe Muntele Carmel. Pe lângă acesta profetul Ilie a ars de viu pe regele Ohozia, prin rugăciune şi prin coborârea focului din cer, ca pedeapsă pentru că acesta păcătuise grav. Înainte de a fi înalţat la cer, proorocul Ilie, însotit de ucenicul sau Elisei, a lovit cu mantia apa Iordanului care s-a strâns pentru ca cei doi să treacă pe uscat.

Proorocului Ilie nu i-a fost dată moartea, el fiind ridicat la cer într-un car de foc.

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI -1°C 7°C
IASI -4°C 0°C
CLUJ -1°C 1°C
CONSTANTA 5°C 11°C
CRAIOVA -2°C 4°C
BRASOV 1°C 5°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Ianuarie 2019, 01:02
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-01-2019
Deschidere: 7201.43
Maxim: 7229.12
Mimim: 7144.71
Variatie: -0.59%
TLV
1.80
0.9%
BRD
10.84
0.19%
FP
0.82
0.72%
SNP
0.31
1.59%
SNN
7.74
1.28%
TGN
329.50
3.27%
COTE
80.10
1.23%
SNG
28.40
0.53%
SIF5
2.08
0.72%
TEL
20.60
1.46%
ARHIVĂ ȘTIRI