19 februarie, Ziua Națională Constantin Brâncuşi. Evenimentele dedicate marelui sculptor, la 145 de ani de la naștere

19 februarie 2021, 06:55

Ca o „reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea lui Constantin Brâncuşi de către statul român”, data de 19 februarie, ziua de naştere a lui Constantin Brâncuşi, a devenit sărbătoare naţională, prin legea promulgată în noiembrie 2015.

Lucrările lui Constantin Brâncuși se regăsesc în muzee și colecții particulare din toată lumea, însă singura operă monumentală de for public este la Târgu Jiu. Ansamblul Monumental Calea Eroilor, este omagiul lui Constantin Brâncuși adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial. Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii și Coloana fără Sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit. Iar localnicii sunt mândri că le pot privi oricând.

În memoria lui Constantin Brâncuși s-au organizat expoziții de pictură, sculptură, dar și prezentări de filme, două dintre acestea producții TVR: „Hobița, tractorul și Coloana” și „Români care au schimbat lumea”, în regia lui Cornel Mihalache. Unul dintre momentele speciale a fost vernisajul expoziției Sinaxa, a sculptorului Laurențiu Mogoșanu, care a primit Premiul Național „Constantin Brâncuși” în 2018.

Azi a fost lansat și filmul „Omagiu lui Brâncuși pe Calea Eroilor”, cu Sergiu Cioiu, care a susținut, alături de actrița Maia Morgenstern, un recital. Evenimentul a fost transmis în direct de echipa TVR Craiova pe TVR 3, TVR Craiova, TVR Internațional, dar și on-line pe Facebook și Youtube.

Pionier al sculpturii moderne abstracte, cu lucrări în bronz şi marmură, cu sculpturi în lemn, adesea de inspiraţie folclorică, Constantin Brâncuşi a adus contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană şi este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX.

Evenimentele dedicate Zilei Naționale Constantin Brâncuși

17 Februarie 2021 – Concertul extraordinar aniversar „145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”

Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, sub patronajul Ministerului Culturii, va susține Concertul extraordinar aniversar „145 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi”. Concertul va fi difuzat pe 19 februarie la Radio România Muzical de la ora 15.30, la TVR 3, la TVR Internațional și la TVR Moldova de la ora 21.00, iar la TVR 1 pe 20 februarie, de la ora 14:30. Orchestra Română de Tineret va fi dirijată de Cristian Mandeal, iar soliste vor fi Monica Bejenaru – voce şi Simina Croitoru – vioară. Programul va fi ilustrat cu imagini ale operelor lui Brâncuşi din Muzeul Naţional de Artă al României.

Colocviile Brâncuși, Târgu Jiu, 18 – 20 februarie 2020

Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Ministerul Culturii, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Muzeul Național „Constantin Brâncuși”.

Joi, 18 februarie, ora 11.00, vor fi organizate: expoziție de sculptură mică „Brâncuși, contemporanul meu”, sculptor Costel Păun, expoziție de carte Brâncuși, Rememorare „Brâncuși și Maria Tănase”, moment evocator creat de CJCPCT și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, la Sala de expoziție a CJCPCT Gorj.

La ora 17:00, Casa Grădinarului, Parcul Central, se redeschide magazinul și punctul de informare din Parcul Central, va avea loc lansarea lucrării „Cula de pe Digul Jiului”, autor Adina Andrițoiu și a revistelor „Confesiuni” nr. 59-60 și „Brâncuși” nr. 5.

(w500) Brâncuși

Loc de desfășurare: Casa Grădinarului, Parcul Central.

Vineri, 19 februarie 2020, la ora 10:00, în Parcul „Coloanei fără Sfârșit”, va avea loc expoziția națională de desene în creion și cărbune: „Întâlnire cu Brâncuși”, organizată de Asociația culturală „Tătărescu” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”. La ora 11:00, la Galeriile Municipale de Artă, str. Traian nr. 7, va avea loc vernisajul expoziţiei: „Obiect. Culoare. Desen. Instalație”, a Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Curator va fi Vasile Fuiorea / Mihai Ţopescu. Prezintă criticul de artă Pavel Şușară.

La Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” se desfășoară vernisajul expoziției de sculptură SINAXA, sculptor Laurențiu Mogoșanu. Prezintă criticul de artă Pavel ŞUŞARĂ, iar la ora 12:30, va avea loc prezentarea filmelor: „Hobița, tractorul și Coloana”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache și „Români care au schimbat lumea”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache și masă rotundă: „Brâncuși în lumea filmului”.

La Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, la ora 16:00 va fi lansarea filmului „Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”, poem cinematografic, în regia, scenariul și comentariul lui Sergiu Cioiu, iar muzica și versurile aparțin lui Alexandru Mandy. Proiectul este inițiat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și susținut de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” și Asociația „Acasă la Brâncuși”. Tot atunci va avea loc și recitalul susținut de Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern. Evenimentul este transmis în direct de către TVR Craiova, TVR 3 și online pe Facebook și Youtube.

(w500) Constantin

La Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, la ora 18:00, se va susține expoziția de grafică Florin Preda Dochinoiu, „Desene în limba română”, moment artistic: „Brâncuși – drumul spre devenire” susținut de elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” și recital al cvartetului „Accente”.

La ora 20:00, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” va fi prezentat eseul vizual teatral „Sărutul”, concept Horațiu Mihaiu, coregrafie Mălina Andrei.

La Muzeul Național al Țăranului Român, în ziua de 19 februarie 2021, publicul va putea vizita expoziția „Mirrors of Brâncuși”, în Sala Irina Nicolau a Muzeului. Expoziția este finanțată prin programul Ro-Cultura din cadrul Ministerului Culturii. La ora 12.00 va avea loc un tur ghidat al expoziției, realizat de doamnele Silvana Dulamă – Popa (curatorul expoziției) și Ilina Schileru (fotograf și curator).

Centrul Național al Dansului București (CNDB) va organiza în data de 19 februarie 2021 o proiecție online a filmului documentar „Lizica Codreanu – o reconstituire”, realizată de CNDB în 2020. Lizica Codreanu (1901, București – 1993, Louveciennes), dansatoare și coregrafă de origine română, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluţionat într-o carieră fulgerătoare codurile dansului de la începutul secolului XX. În 1922, sculptorul Constantin Brâncuși a confecționat un costum de dans pentru Lizica Codreanu, a pus gymnopediile lui Erik Satie la picup și a invitat-o pe aceasta să creeze un dans în atelierul său, printre sculpturi. Toată acțiunea a fost documentată de Brâncuși cu ajutorul unui aparat Thornton Pickard cu burduf și cremalieră, rezultând un număr de șapte imagini.

Biblioteca Națională a României, în parteneriat cu Asociația Interculturală Româno-Elenă Dacia din Atena și în colaborare cu Consiliul Județean Gorj, Școala Populară de Arte Constantin Brâncuși, Târgu Jiu și Biblioteca Județeană Christian Tell, organizează sâmbătă, 20 februarie 2020, de la ora 12.00, evenimentul „Dialoguri la masa tăcerii – 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși”. Evenimentul va avea loc pe platforma Zoom și va putea fi urmărit pe canalul de youtube al Bibliotecii Naționale a României.

 

(w500) Detaliu Po

 

Alături de cele peste 40 de lucrări de sculptură, publicul va vedea, în premieră, o scrisoare scrisă și semnată olograf de către marele sculptor Constantin Brâncuși. Expoziția și obiectul Brâncuși sunt expuse timp de 30 de zile, iar taxa de vizitare este de 5 lei.

 

(w500) Masa Tăce

 

Teatrul Național „I.L.Caragiale”, Muzeul Național George Enescu, Centrul de Cultură „George Apostu”, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Ateneul Român din Iași și Muzeul Național de Istorie a României vor proiecta, pe 19 februarie, de la ora 19:00, pe fațadele clădirilor sau vor rula în interiorul lor un documentar despre Constantin Brâncuși, pe tot parcursul zilei. De asemenea, filmul va fi distribuit și pe paginile oficiale de Facebook ale acestor instituții.

Mai multe detalii despre desfășurarea evenimentelor prezentate mai sus pot fi găsite pe website-urile instituțiilor.

Constantin Brâncuşi, viaţa şi opera

Născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, Gorj, Constantin a fost al şaselea copil al familiei de ţărani Radu Nicolae şi Maria Brâncuşi. Şcoala primară a făcut-o la Peştişani şi Brădiceni, iar copilăria i-a fost marcată de dese plecări de acasă, a fost păstor şi apoi ucenic în diverse ateliere de boiangerie, prăvălii şi birturi. S-a dovedit foarte îndemânatic la lucrul manual şi a atras atenţia unui industriaş care l-a înscris cu bursă la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova.

În 1896, la 20 de ani, Brâncuşi a început să călătorească: a mers la Viena pe Dunăre şi s-a angajat cioplitor în lemn pentru a câştiga banii necesari şederii acolo. Ambiţia lui era să devină scultor şi doi ani mai târziu a fost admis la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti unde a studiat serios modelajul şi anatomia. În preferinţele sale, în port şi în stilul de viaţă, Brâncuşi avea să păstreze până la moarte simplitatea originilor sale.

Încă din timpul studenţiei, lucrările sale au fost premiate, iar în 1903, Brâncuşi a primit prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila. Instalat la Spitalul Militar din Bucureşti, bustul reprezintă singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.

Atras de faima sculptorului Auguste Rodin, care trezise entuziasmul avangardei şi indignarea academicienilor, şi curios să vadă ce se întâmplă în artă dincolo de graniţele ţării, Brâncuşi a plecat în 1904, la Viena şi München, iar apoi s-a decis să meargă la Paris, o călătorie costisitoare pentru un om cu un venit modest.

Mare parte din drum a făcut-o pe jos, cu geanta la spate, dar a reuşit să ajungă la Paris. Aici, Brâncuşi a fost admis la École des Beaux-Arts şi a lucrat timp de doi ani în atelierul sculptorului academist Antonin Mercié, iar pentru a-şi câştiga existenţa, a avut mai multe ocupaţii.

(w500) Inaugurare

În 1906 a avut prima expoziţie la Paris, în Salonul sponsorizat de stat, apoi la Salon d’Automne. Primele sale lucrări au fost influenţate de opera lui Rodin, dar pentru a se distanţa de această influenţă, Brâncuşi a refuzat să intre în atelierul lui Rodin, deoarece, a spus el: „La umbra marilor copaci nu creşte nimic”.

În 1907, angajat să facă monumentul funerar al unui moşier în cimitirul „Dumbrava” de la Buzău, Brâncuşi a sculptat o statuie reprezentând o tânără care îngenunchează, intitulată Rugăciune, care reprezintă prima etapă a evoluţiei sale către formele simplificate.

În acelaşi an, Brâncuşi sculptează Cuminţenia Pământului, clasată acum în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural naţional. Sculptura, cioplită în calcar, sugerează o filosofie a lui Brâncuşi anterioară creştinismului şi a fost expusă inițial în 1910 la Muzeul Național de Artă al României, stârnind reacţii contradictorii, dar în cele din urmă a fost acceptată.

Evaluată în prezent evaluată la cca. 20 milioane de euro, sculptura face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost scoasă la vânzare în 2014, dar nu a fost încă subiectul unei licitaţii publice.

Tot în 1907, Brâncuşi a închiriat un atelier în Rue de Montparnasse şi a intrat în contact cu avantgarda artistică pariziană, împrietenându-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp.

În anul 1908, apare pentru ultima dată influenţa lui Rodin asupra operei lui sale, odată cu prima versiune de Muză adormită – sculptura unei feţe de femeie ale cărei trăsături sugerează un bloc de marmură nedefinit. Una din primele versiuni ale lucrării s-a vândut la New York cu suma de 9,125 milioane de dolari, în 2015.

Tot în 1908, Brâncuşi a executat prima lucrare cu adevărat originală: Sărutul.

Sculptura evidenţia întrebuinţarea pură, organică a formei şi avea să devină marca sa specifică şi să influenţeze opera a numeroşi artişti, între care şi lucrările prietenului său Amedeo Modigliani.

Din 1910, odată cu versiunea din bronz a Muzei adormite – un cap de formă ovoidală cu detalii ale feţei reduse drastic şi curbe şlefuite, pure, Brâncuşi avea să experimenteze adesea formele simplificate ovoidale sau liniile eliptice, suple ale figurilor care redau esenţa zborului: Măiastra – o sculptură denumită după o pasăre fantastică din legendele populare româneşti, şi alte 28 de variante în următoarele două decenii.

După 1919, păsările sale au evoluat într-o serie de sculpturi de bronz şlefuite, toate intitulate Pasăre în văzduh.

În aceşti ani de experimentare, opera lui Brâncuşi a început să aibă un public internaţional şi lucrările sale au intrat în colecţii particulare.

În 1913, Brâncuşi a expus la Salon des Indépendants din Paris şi a participat la Armory Show (Expoziţia Internaţională de Artă Modernă) din New York, Chicago şi Boston, expunând cinci lucrări, între care Domnişoara Pogany, un bust stilizat care a avut diverse variante.

Şi prima sa sculptură în lemn, Fiul risipitor, în 1914, era aproape abstractă – o bucată de lemn de stejar sculptată grosolan, cu trăsături umane abia schiţate. Din lemn, Brâncuşi avea să creeze cele mai stranii lucrări ale sale, soclurile sculpturilor, uneori şi din cinci sau şase piese suprapuse, şi chiar propria mobilă, majoritatea ustensilelor sau pipa din care fuma. Şi prima versiune a Coloanei Infinitului (sau fără sfârşit), sculptată în 1918, a fost tot din lemn. Creată din elemente simetrice suprapuse, coloana era inspirată de stâlpii caselor ţărăneşti din România.

Cu Prinţesa X, portretul unei persoane imaginare care ia o curioasă formă falică, expusă la Salonul din 1920, Brâncuşi a declanşat un scandal. Lucrarea dădea naştere la interpretări nedorite şi a intervenit poliţia care l-a obligat să scoată lucrarea din expoziţie.

În 1922 a sculptat primele versiuni ale Peştelui, în marmură, şi Bust de femeie tânără, în lemn.

S-a reîntors pentru prima dată în România în 1924, şi a expus la Prima expoziţie internaţională a grupării „Contemporanul” din Bucureşti.

În 1926 a expus din nou în Statele Unite, la Galeria Brummer din New York, iar transportul operelor sale din Franţa a declanşat un proces cu vameşii americani. Lucrarea în cupru Pasăre în văzduh, era atât de abstractă, încât Brâncuşi a fost acuzat că introduce clandestin în SUA nu o sculptură, ci o piesă industrială. După doi ani, Brâncuşi a revenit în SUA unde avea numeroşi cumpărători şi a câştigat procesul. În 1933, o nouă expoziţie la Galeria Brummer şi, în anul următor a participat la expoziţia „Pictura şi sculptura secolului XX”, la Chicago Renaissance Society.

În 1933, faima lui Brâncuşi l-a adus la Paris pe maharajahul din Indore, care i-a solicitat sculptorului să creeze un templu care să îi adăpostească sculpturile. Brâncuşi a lucrat mai mulţi ani la acest proiect şi, în 1937, a mers în India la invitaţia maharajahului, dar moartea acestuia a împiedicat finalizarea lucrărilor.

S-a întors din nou în România în 1937 şi în 1938 pentru inaugurarea a trei lucrări monumentale dintr-o grădină publică din Târgu Jiu: noi versiuni uriaşe în oţel la Coloana Infinitului, Poarta sărutului şi Masa tăcerii.

În 1939, Brâncuşi a făcut ultima călătorie în Statele Unite, pentru a participa la expoziţia „Art in Our Time” la Muzeul de Artă Modernă din New York.

A continuat să-şi exploreze temele preferate în ultimii ani de viaţă, inclusiv pasărea, iar ultima lucrare importantă a fost Ţestoasa zburătoare, în 1943.

Brâncuşi a dobândit cetăţenie franceză, în 13 iunie 1952. În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, îşi-a crease o lume a lui, într-o atmosferă românească.

Numeroase expoziţii din Franţa, Elveţia, Olanda, Anglia şi Statele Unite aveau să îi asigure faima, iar cea mai mare a fost cea de la Muzeul Guggenheim din New York, în 1955.

În epoca realismului socialist din România, Brâncuşi era contestat ca unul din reprezentanţii formalismului burghez cosmopolit, dar totuşi, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din Bucureşti s-a deschis prima expoziţie personală Brâncuşi.

„Cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”, după cum spunea la ultima sa spovedanie, Constantin Brâncuşi s-a stins din viaţă la 16 martie 1957, şi este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.

Prin testament, Brâncuşi a lăsat moştenire statului român tot ce avea în atelierul său (peste 80 de sculpturi), cu condiţia ca atelierul să fie transformat în muzeu şi restaurat în starea sa originală. Moştenirea sa a fost refuzată de guvernul comunist, dar acceptată cu bucurie de Franţa, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) deţine un număr important de lucrări ale lui Brâncuşi împreună cu tot ce se afla în atelierul său.

Abia în 1964 Brâncuşi a fost „redescoperit” în România ca un geniu naţonal, iar ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunoştinţei) fără sfârţit, Masa tăcerii şi Poarta sărutului a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac şi fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat.

 

surse:

centrulbrancusi.ro

istoriiregasite.wordpress.com

Enciclopedia Universală Britannica

wikipedia.org

 

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite