Imediat în apropierea Iaşului, în satul Vişani, se află un martor bătrân şi tăcut al unor vremuri tumultoase, când avea să se decidă soarta Unirii Principatelor Moldova şi Ţara Românească. Este vorba despre un castan, sub coroana căruia, la întâlnire de taină, s-au pus bazele „Comitetului de luptă pentru Unire”. Împlinirea a 165 de ani de la întrunirea secretă a intelectualilor unionişti, la adăpostul castanului în floare a fost sărbătorită chiar sub cupola verde a multicentenarului arbore.
Într-o zi de duminică, pe 25 mai al anului 1856, unioniştii ieşeni, constituiţi subversiv în Asociaţia de luptă pentru Unire aveau să se folosească de influenţa lui Petre Mavrogheni pentru a face o întâlnire în care s-au pus bazele Unirii de trei ani mai târziu.
În ilegalitate, aşadar, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Dimitrie Ralet, Costache Rolla, Anastasie Panu, Petre Mavrogheni, Constantin Hurmuzachi, preotul arhimandrit Neofit Scriban, Ion Emanuel Florescu, Nicolae Creţulescu şi Mihail Kogălniceanu au plănuit sub castanul de pe proprietatea lui Petre Mavrogheni felul în care aveau să se organizeze şi să acţioneze pentru Unirea Principatelor Române de la 1859. Participanţii de la „Sărbătoarea castanului” sunt localnici dar şi istorici sau unionişti de dincolo de Prut.
Fotografiat în perioada interbelică de către un învăţător, „Castanul Unirii”a fost căutat ani de zile. Arborele-monumet a fost identificat în 2004 profesorul Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice Iaşi.