14 noiembrie, Ziua mondială de luptă împotriva diabetului. Accesul la îngrijire medicală: Dacă nu acum, atunci când?

Trăim vremuri dificile în care persoanele cu diabet se confruntă cu o amenințare suplimentară pentru sănătate. Din păcate, s-a constatat că persoanele cu diabet sunt mai susceptibile la cele mai grave complicații ale Covid-19. Dovezile sugerează că decesele sunt semnificativ mai mari în rândul persoanelor cu afecțiuni de bază, cum ar fi diabetul. Acesta, mai ales în cazul vârstnicilor (se estimează că una din cinci persoane cu vârsta peste 65 de ani au diabet) și când diabetul nu este sub control. Specialiştii sunt îngrijoraţi că situația actuală poate duce la o creștere a complicațiilor diabetului în următorii ani, iar moștenirea pandemiei va îndrepta resursele și atenția către bolile infecțioase în detrimentul tuturor bolilor netransmisibile, inclusiv a diabetului.

În climatul actual, comunitatea globală trebuie să se unească și să-și ridice vocea pentru a se asigura că diabetul, o cauză principală a dizabilității și mortalității la nivel mondial, primește atenția necesară.

Dacă a existat vreodată un moment în care lumea să se concentreze asupra diabetului, atunci acesta este.

Centenarul dezvoltării insulinei terapeutice în 1921 de către Frederick G. Banting și Charles H. Best, sub supravegherea lui John JR Macleod și cu colaborarea lui James B. Collip este o piatră de hotar de o importanță considerabilă pentru pacienţii cu diabet și o descoperire marcantă în istoria medicinei.

Anii următori reprezintă o oportunitate de a crește gradul de conștientizare a diabetului la un nivel fără precedent, pe măsură ce se împlinesc o serie de date cheie legate de descoperirea insulinei.

În timp ce aceste evenimente istorice au salvat și au îmbunătățit viețile a milioane de oameni care trăiesc cu diabet, este important să ne reamintim că insulina nu este totdeauna la îndemâna celor care au nevoie de ea.

Diabetul în România

În perioada iulie – august 2020, Forumul Român de Diabet a comisionat ISense Solutions să deruleze un studiu sociologic despre percepțiile românilor cu privire la diabetul zaharat tip 2, una din cele mai grave și răspândite afecțiuni din România. La îngrijorările legate de incidența și complicațiile diabetului zaharat s-a adăugat și impactul recent al pandemiei asupra persoanelor cu diabet zaharat: acestea sunt mai predispuse la a face forme mai severe ale COVID – 19 din cauza fluctuațiilor glicemice (hiperglicemia poate favoriza înmulțirea virusului) și a prezenței complicațiilor diabetului zaharat.

• 1 din 10 români are diabet zaharat, iar 3 din 10 români au prediabet
• În România sunt 823.000 de pacienți înregistrați cu diabet zaharat tip 2 care se tratează prin Programul Național de Diabet Zaharat
• 7 din 10 români au ajuns pentru prima oară la medic în stadii avansate ale bolii cu complicații deja instalate
• Anual, jumătate dintre persoanele cu diabet zaharat sunt spitalizate din cauza complicațiilor: risc de orbire, complicații cardiovasculare, insuficiență cardiacă, complicații renale, amputări la nivelul membrelor inferioare etc.

Diabetul în lume în 2021

• 537 de milioane de adulți (20-79 de ani) trăiesc cu diabet zaharat, adică 1 din 10. Se estimează că acest număr va ajunge la 643 milioane până în 2030 și la 784 milioane până în 2045.
• Peste 4 din 5 (81%) adulți cu diabet zaharat trăiesc în medii sărace și în țări cu venituri medii.
• Diabetul este responsabil pentru 6,7 milioane de decese în 2021 – 1 la fiecare 5 secunde.
• Pentru sistemul sanitar, diabetul a cauzat cheltuieli de cel puțin 966 miliarde de dolari- o creștere cu 316% în ultimii 15 ani.
• Sunt 541 de milioane adulți cu toleranţă scăzută la glucoză, predispuşi la diabet de tip 2.

Primul pas pentru prevenirea diabetului de tip 2 este cunoașterea riscului. Faceţi testul aici.