Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

120 de ani de la inaugurarea Podului de la Cernavodă

În 14 septembrie 1895, în prezența Regelui Carol I şi a numeroşi oficiali, a fost dat în folosinţă sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Feteşti şi Cernavodă, cel mai mare complex de poduri din Europa şi al treilea ca lungime din lume, la acel moment.

14 Septembrie 2015, 09:27 | Magda Manea |
Anghel Saligny / FOTO: astr.ro
Anghel Saligny
1 Podul Anghel Saligny
Podul Carol I
Carol I
Regele Carol I

Realizarea podului peste Dunăre, la Cernavodă (vechiul Axiopolis), a fost posibilă după cumpărarea de către statul român a liniei Constanţa-Cernavodă de la societatea engleză „Danube and Black Sea Railway”, care deţinea concesiunea. Guvernanţii vremii au organizat, în 1883, un concurs internaţional pentru proiectarea podului, din comisie făcând parte şi viitorul întemeietor al ingineriei româneşti şi pionier al tehnicii universale, Anghel Saligny. Niciunul dintre proiectele prezentate, atât la primul, cât şi la al doilea concurs, nu au întrunit calităţile necesare, astfel încât până la urmă proiectul a fost încredinţat tânărului inginer Saligny. Îndrăzneala concepţiei şi noutăţile tehnice au propuse de acesta au convins comisia. După doi ani de studii şi calcule, la 9 octombrie 1890, a fost pusă prima piatră de temelie, în prezenţa Regelui Carol I.

Construcţia a durat cinci ani, iar pe 14 septembrie 1895, a fost bătut ultimul nit de argint şi a fost inaugurat sistemul de poduri de cale ferată  ce traversează Dunărea între Feteşti şi Cernavodă, sub numele Regelui Carol I - cel mai mare complex de poduri din Europa acelor timpuri şi al treilea ca lungime din lume.

Noutăţile au constat în folosirea oţelului turnat şi a sistemului de grindă cu zîbrele în consolă (grinda Gerber).

Sistemul cuprinde două poduri principale, cu deschideri între 140 și 190 metri și cu o înălțime de 30 de metri, precum și o serie de alte lucrări.

Complexul se compunea dintr-un pod peste brațul Borcea, unul peste Dunăre și un viaduct peste balta Iezerului, desființat în 1969, în urma desecării, și înlocuit cu un terasament.

Cele trei părţi ale complexului de poduri însumau 4088 m.

(w500) 1 Podul An

Proba de rezistenţă s-a făcut cu un convoi de 15 locomotive, circulând cu o viteză de 60 km/h, apoi un tren cu oaspeţi, care a circulat cu 80 km/h. În tot acest timp, se spune că inginerul Saligny a stat într-o şalupă, sub pod, ca un garant al lucrărilor bine executate.

Datorită avariilor suferite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, podul a necesitat serioase lucrări de consolidare, toate executate sub circulaţie – un lucru deosebit pentru acele timpuri. S-au introdus 4.000 t de material metalic, consolidat cu 1.000 de nituri.

Deşi la Cernavodă a fost construit un pod nou, după o verificare amănunţită, cel vechi a rămas în circulaţie, fiind în continuare o remarcabilă lucrare mondială în domeniul podurilor.

(w500) Podul Caro

Podul de la Cernavodă, dublat astăzi de un sistem de poduri combinate, construit tot de ingineri români, rămâne cel mai important simbol al ingineriei românești din perioada de început, examenul său de maturitate, trecut cu strălucirea dată de împlinirea secolului de existență și funcționare neîntreruptă.

Anghel Saligny, inginerul care a legat Dobrogea de restul ţării

Anghel Saligny este reperul României în revoluţia construcţiilor, deoarece soluţiile tehnice ale faimosului inginer sunt viabile şi acum, la mai bine de un secol de la aplicare.

Priceperea şi viziunea inginerului Saligny se regăsesc şi în Portul Constanţa, la Brăila, Galaţi si Giurgiu, pe Valea Prahovei, pe linia ferată ce strabăte Moldova de la sud spre nord, la Academia Română, la Şcoala de Poduri şi Şosele şi mai ales la trecerea peste Dunare în Dobrogea, „opera mare, opera splendidă, opera admirabilă... opera de mândrie naţională”, cum spunea Gheorge Ţiţeica în 1925

 

Surse

Construcţii monumentale, Dinu-Teodor Constantinescu, Bucureşti, 1989

Lucrări publice din vremea lui Carol I, Nicolae Şt. Noica, Bucureşti, 2008

adevarul.ro

agerpres

descopera

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN DOCUMENTARE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 32°C 31°C
IASI 31°C 31°C
CLUJ 29°C 28°C
CONSTANTA 28°C 28°C
CRAIOVA 30°C 30°C
BRASOV 28°C 28°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Iunie 2019, 20:17
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-06-2019
Deschidere: 8525.82
Maxim: 8607.86
Mimim: 8525.82
Variatie: 0.67%
SNP
0.40
1.02%
SNN
10.52
0%
TLV
2.30
0.66%
BRD
12.04
0%
SNG
31.85
0.16%
TGN
367.50
0.54%
EL
11.00
0.45%
SIF5
2.10
0%
FP
1.02
1.49%
COTE
77.60
0.26%
ARHIVĂ ȘTIRI