Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

110 ani de automobilism sportiv în România

Ziua Automobilistului Român se sărbătoreşte pe 5 aprilie, când se aniversează înfiinţarea, în 1904, a Automobil Clubul Român. Trăsura fără cai intra în istorie în acel an şi printr-o cursă de 120 de km, o năprasnică întrecere, cum au denumit-o ziarele timpului. Sunt săbătoriţi toţi automobiliştii şi drumarii şi se organizează diverse competiţii cu autovehicule şi activităţi de educare rutieră.

05 Aprilie 2014, 11:06 | Documentar de Liliana Teică |
Echipaje in prima cursa auto din 1904 / FOTO: istoriamasinilorromanesti.com
Echipaje in prima cursa auto din 1904
leonaida&co
Cursa Bucuresti-Giurgiu-Bucuresti 1904
De DionBouton
Oldsmobile
Echipajul Bibescu in cursa 1904
George Valentin Bibescu
Prima scoala de soferi
Primul examen auto
Sigla ACRR

România a fost printre primele ţări care au introdus încă înainte de sfârşitul secolului XIX trăsurile fără cai în circulaţie, iar în anul 1901 circulau deja în Bucureşti 12 automobile.

În 1904 se înfiinţa Automobil Clubul Român şi se organiza prima cursă automobilistică din România, după încă doi ani apăreau prima şcoală pentru învăţarea conducerii autovehiculului şi prima revistă auto. Au urmat performanţe ale românilor în curse auto internaţionale, primul tur turistic european la bordul unui automobil decapotabil şi primul concurs de îndemânare în conducerea auto. Se năştea astfel mişcarea automobilistică românească.

În prezent, Federaţia Română de Automobilism Sportiv are 66 de membri-cluburi sportive şi organizează în fiecare an campionatele naţionale de raliuri, viteză în coastă şi rally-cross şi rally-sprint.

De la trăsura-mobil, la cursele de rally

În anul 1900 era înscris în circulaţie automobilul cu nr.1. Era un Panhard cu motor de 15 CP fabricat la Liege, în Belgia, un fel de trăsura decapotabilă, şi fusese cumpărat de inginerul şi exploratorul Basil Assan, primul român care făcuse o călătorie în jurul Pământului. Basil Assan era fiul celui care construise în Bucureşti prima moară acţionată de o maşină cu abur, motiv pentru care automobilului i s-a spus Vaporul lui Assan.

(w220) George ValUn an mai târziu, prinţul George Valentin Bibescu, fiu al domnului Ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu, şi al principesei Zoe Basarab Brâncoveanu, s-a întors de la Paris la volanul unui Buick.

Pionier al automobilismului românesc şi al turismului automobilistic european, prinţul parcursese distanţa între Geneva şi Bucureşti în doar 73 de ore, facând o cursa nemaipomenită, 1827 de km cu o viteză medie de 25 de km pe oră, un record mondial la acea vreme pentru turismul automobilistic.

Prinţul i-a cerut Prefectului Poliţiei Capitalei să-i transfere lui numărul 1-B, deoarece, arăta cu acte, automobilul său fusese înscris la Paris înainte de ziua când se dăduse în Bucureşti numărul 1-B. Dar, Basil Assan nu a vrut să renunţe în ruptul capului la întâietatea înregistrării maşinii sale, iar prefectul a găsit soluţia de a-i propune lui Bibescu numărul 0-B.

În 1904, în România circulau deja aproximativ 70 de automobile şi, la iniţiativa unui grup de 27 de proprietari, în 5 aprilie 1904 s-a semnat în saloanele Hotelului Bulevard din Bucureşti actul de înfiinţare a asociatiei Automobil Club Român, primul preşedinte a fost prinţul George Valentin Bibescu care a deţinut funcţia 20 de ani consecutiv.

La o lună după înfiinţarea clubului s-a lansat "Revista Automobila" , iar autorităţile au emis în acelaşi an primul regulament de circulaţie a automobilelor.

În 1905, ACR a fost primit ca membru al Asociaţiei Internaţionale a Automobil Cluburilor Recunoscute de la Paris, devenită ulterior Federaţia Internaţională a Automobilului (FIA). Clubul îşi va adăuga în 1914 la titlu şi termenul „Regal”, în semn de omagiu adus Regelui Ferdinand și Reginei Maria, numindu-se Automobil Club Regal Român - ACRR.

(w220) Sigla ACRRDin ACRR au făcut parte capetele încoronate ale României, mari oameni de cultură și oameni politici, dar și industriași școliți în centrele universitatare celebre ale vremii. Asta pentru că, la începuturi, automobilismul a fost cu adevărat o îndeletnicire de seniori. Pe atunci un raid automobilistic internațional era un adevărat tur de forță, performanță care te făcea celebru în lumea bună”- povestea dl. Dan C.Basiliade, fiul unuia dintre întemeietorii primului Automobil Club Regal Român.

Cel mai curajos raid automobilistic al timpului a fost expediţia către Ispahan, fosta capitală a Persiei, un traseu de 3 mii de kilometri, dificil şi cu un mare grad de risc. În aprilie 1905 au plecat din Galaţi trei automobile care au sosit la destinaţie în luna iunie. Printre participanţi au fost soţii Martha şi George Valentin Bibescu, Leon Leonida, cuplul Mihail şi Maria Pherekyde şi scriitorul francez Claude Anet. Expediţia a fost descrisă mai târziu în două volume ale Marthei Bibescu, premiate de Academia Franceză.

Diplomat, automobilist, aviator, sportiv şi membru remarcabil al armatei - prinţul Bibescu îşi va lega apoi numele de înfiinţarea Şcolii de Pilotaj de la Cotroceni, Ligii Naţionale Aeriane, de fondarea aeroportului Băneasa din Bucureşti şi a Aeroclubul României. După o glorioasă activitate de front în primul Război Mondial, prinţul George Valentin Bibescu a fost ales vicepreşedinte, apoi preşedinte al Federaţiei Aeronautice Internaţionale şi preşedinte al Comitetului Olimpic Român.

Până la 1 martie 1906 se importaseră în România 150 de automobile, cele mai multe erau De Dion-Bouton, Mercedes şi Panhard, în 1909 erau înregistrate 447, cel cu nr. 169 aparţinea diplomatului Nicolae Titulescu, iar în 1912 în România erau deja 850 de automobile.

(w380) Primul exaPrimul examen de conducere oficial a avut loc pe data de 10 ianuarie 1908, din ordinul Prefectului Poliţiei Capitalei. Până în acel moment, cele 138 de automobile aflate în Bucureşti fuseseră conduse de oricine se încumeta.

Una din probe presupunea frânarea automobilului în momentul când ofiţerul examinator arunca o pernă în faţa roţilor maşinii.

Cursurile primei şcoale de şoferi au început la 10 ianuarie 1910: dimineaţă se învaţa teoria automobilului, iar după amiază practica. Teoria avea două capitole importante: “Omorîrea de oameni” şi „Scoaterea de fum a maşinilor”. Primii 12 cursanţi au terminat şcoala de şoferi în două luni.

(w380) Prima scoaLa începutul primului Război Mondial, parcul de autoturisme din România depăşea 1.000 de exemplare, iar după încheierea păcii, parcul a crescut mai ales datorită activităţii reprezentanţilor uzinelor constructoare de automobile - Ford, Chevrolet, Renault, Fiat şi General Motors - în România.

La sfârşitul anului 1939 erau peste 25 de mii de automobile, din care trei sferturi de provenienţă americană, a contribuit şi Uzina Ford România din Bucureşti, proprietate a unei societăţi anonime mixte, care în anul 1935 începuse să monteze autoturismul Ford tip 1935.

Activitatea Automobil Club Regal Român s-a desfăşurat fără întrerupere, inclusiv în perioada celor două războaie mondiale. În timpul primului Război Mondial, la apelul ACRR majoritatea membrilor s-a constituit în Corpul Automobiliştilor Voluntari, cu 304 autovehicule şi 608 oameni, organizaţi sub comanda colonelului Dimitrie Haralambie, iar Crucea Roşie a României a dispus de 500 de automobile transformate în atelierele lui Leon Leonida, vicepreşedinte al ACRR, în autosanitare cu patru paturi necesare evacuării răniţilor.

ACRR a fost singura instituţie care s-a ocupat, începând cu 1910 şi până în 1943, cu confecţionarea şi instalarea semnalizării rutiere în conformitate cu prevederile europene, atât din fonduri proprii, cât şi cu finanţare din partea statului român.

La 1 ianuarie 1948, ACRR a fost desfiinţat prin oficializarea ACRPR, Automobil Clubul Republicii Populare Române, ca  unic club naţional care a regrupat  majoritatea sportivilor valoroşi din automobilism, iar la 8 aprilie 1967 s-a născut ACR-ul de astăzi.

În 1904, primul raliu românesc, o „năprasnică întrecere”

Se născuse pasiunea pentru automobil şi viteză şi ACRR a organizat la 22 septembrie 1904, în premieră în România, un raliu automobilistic pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur.

Cursa a fost anunţată cu o săptămână înainte prin răspândirea în Bucureşti a 20 de mii de afişe, iar şoseaua până la Giurgiu a fost stropită cu un liant special preparat de o fabrică de ulei pentru a limita ridicarea prafului. La cursă s-au înscris nouă echipaje, dar au luat startul numai şase.

(w380) Cursa BucuPrinţul George-Valentin Bibescu şi soţia sa, Marta Bibescu, concurau pe o maşină Mercedes cu 40 de CP.

Tânărul Alexandru Prager, fiul negustorului de blănuri Sigmund Prager, şi unul dintre primii importatori de trăsuri fără cai din România, conducea un automobil marca Oldsmobile; Leon Leonida, distins sportman, membru ACRR şi director al firmei Leonida & Co care deţinea primele garaje şi magazine de vânzări automobile şi motociclete din România, conducea şi el un Mercedes de 24 CP.

Concurau şi C. Vidal pe un Gobron-Brillié de 18 CP, N. Niculescu Iarca pe un Cudell tot cu 18 CP şi Alexandru Darvari cu un automobil Fiat care avea doar 16 CP.

Startul s-a dat la ora 10 şi jumătate dimineaţă şi maşinile au plecat la un interval de câte cinci minute, de-a lungul traseului fiind postaţi jandarmi călări.

(w380) Echipajul

Primii au sosit la Giurgiu Bibescu şi Leonida, parcurseseră traseul de 63 de km în 58 de minute, şi au fost urmaţi de Vidal, Niculescu Iarca, Darvari şi Prager. După o pauză de trei ore s-a dat startul pe traseul de retur.

Doar patru echipaje au terminat cursa,  Niculescu a pierdut radiatorul maşinii prin hârtoapele drumului, iar Vidal a rămas în comuna Jilava în pană de cauciuc şi cu probleme la cutia de viteze, maşina sa fiind transportată în miez de noapte în capitală cu o căruţă.

Au fost declaraţi învingători absoluţi prinţul Bibescu, cu 108 minute şi o medie orară de 66 de km, şi Leon Leonida, cu 120 minute şi o medie orară de 63 de km, care avuseseră cele mai puternice maşini. Performanţele erau uluitoare, ţinând cont de caracteristicile tehnice ale automobilelor şi de starea drumurilor. Cei doi au fost primii campioni oficiali ai României la întrecerile auto.

Jurnalele vremii consemnau:

"Astfel cursa aceasta năprasnică, în care şi-au riscat viaţa atâţia oameni, s-a încheiat cu bine, fără niciun accident, numai că o cioară rătăcită s-a lovit în zbor de unul din cursanţi, rănindu-l la cap."

Doi ani mai târziu, la 19 noiembrie 1906, cursa a fost reluată şi câştigător a fost Jean Cămărăşescu, pe un automobil Mercedes şi o media orară de 82 km/h.

La peste un secol de la prima sa ediţie, memoria automobilismului românesc şi a participanţilor la raliul Giurgiu-Bucureşti-Giurgiu este menţinută vie prin organizarea anuală de a unei curse dedicate în principal vehiculelor istorice antebelice, "Memorialul Giurgiu 1904.

Surse:

automobilia.ro

istoriamasinilorromanesti.com

autoturism.rdslink.ro

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 6°C 6°C
IASI 4°C 4°C
CLUJ 7°C 8°C
CONSTANTA 11°C 12°C
CRAIOVA 6°C 7°C
BRASOV 7°C 6°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 11 Decembrie 2019, 01:59
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 10-12-2019
Deschidere: 9937.67
Maxim: 9946.02
Mimim: 9858.37
Variatie: -0.59%
SNG
38.20
0.52%
TLV
2.54
1.55%
SNP
0.44
0.34%
BRD
15.50
0.51%
FP
1.19
0%
TEL
19.80
0.5%
EL
11.10
0.45%
SNN
14.44
1.5%
SIF2
1.53
0%
SIF5
2.49
0.4%
ARHIVĂ ȘTIRI