Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

100 de ani de la Primul Război Mondial. Cum a început totul

Sarajevo, 28 iunie 1914. Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, şi a soţiei sale declanşa cel mai mare conflict militar cunoscut până atunci de omenire. Marelui Război a devastat o lume, a îngropat o epocă şi a creat o noua ordine, au murit imperii şi s-au născut state. Nimic nu a mai fost ca înainte.

24 Iunie 2014, 15:42 (actualizat 24 Iunie 2014, 15:58) | Documentar de Liliana Teică |
Atenta Sarajevo / FOTO: wordpress.com
Atenta Sarajevo
Asasinat sarajevo
Poster de propagandă britanic

În 2014 se comemorează 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial care prin amploare şi consecinţe a marcat istoria modernă şi naşterea Europei din zilele noastre. Pe parcursul anului Ştirile TVR, alături de alte programe ale TVR, prezintă documentare despre prima conflagraţie mondială şi despre faptele care au marcat epoca.

Studentul sârb bosniac Gavrilo Princip, cel care l-a ucis pe urmaşul la tronul Austro-Ungariei în 28 iunie 1914, urmărea eliberarea Bosniei de sub dominaţia Imperiului Austro-Ungar şi crearea unui stat independent iugoslav. Pentru unii el a fost un luptător pentru libertate, pentru alţii un terorist.

Atentatul nu a fost însă decât scanteia care a dus la izbucnirea conflagraţiei mondiale şi nu o cauză principala a războiului, iar marile puteri au evaluat eventualele câştiguri şi riscuri şi au decis să intre în război, spun unii istorici. Alţi istorici ai războiului spun însă că imperiile şi statele, având fiecare propriile interese, au intrat în război fără să se gândească la consecințe şi identifică Kaiserul Wilhelm al II-lea, monarhul german,  Împăratul Franz-Josef, monarhul asutro-ungar şi Țarul Nicolae al II-lea ca personalităţi direct responsabile.

Cauze complexe au dus însă la izbucnirea Marelui Război: o epocă a imperiilor multinaţionale conduse nedemocratic, dispute istorice nerezolvate, deteriorarea echilibrului politic şi un nou sistem de alianţe, probleme ale naţionalismului şi mişcărilor de auto-determinare, o cursă a înarmărilor şi militarismul Germaniei. S-au adăugat dificultăţile mijloacelor limitate de comunicare în relaţiile diplomatice, dar şi factori economici legaţi de lipsa surselor de materie primă sau a pieţelor de desfacere pentru producţia industrială.

Combatanții războiului au fost Antanta (Franţa, Imperiul Britanic şi Imperiul Rus) şi Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungariei, Imperiului Otoman şi Bulgaria) şi nici un alt conflict anterior nu a implicat un număr atât de mare de militari şi atâtea părţi pe câmpul de luptă.

"Sunt complet nebuni! Un război între europeni înseamnă un război civil, cea mai monumentală tâmpenie pe care lumea a făcut-o vreodată", declara generalul francez Hubert Lyaute, primul  rezident general al Franței în Maroc.

Cel mai mare masacru cunoscut până atunci de omenire a lasat în urma 10.000.000 de morți şi enorme pierderi materiale, devastatoarea conflagraţie a ucis o epocă şi a schimbat harta politică a lumii. În Europa au fost doborârte patru mari imperii, German, Austro-Ungar, Otoman şi Rus, şi au aparut noi state în Europa Centrala, Statelor Unite au intrat în echilibrul puterilor mondiale, iar Revoluţia bolşevică a inspirat  revoluţii comuniste şi pe alte continente.

Războiul cuprinde Europa şi întreaga lume

(w380) Asasinat s

Dupa atentat, consiliul de ministri austro-ungar a dat Serbiei, considerată responsabilă de atentat, un ultimatum.

Imperiul Austro-Ungar dorea de fapt să profite de ocazie pentru a-si extinde autoritatea asupra Sebiei, zdrobind mişcarea naţionalistă, şi pentru a-şi consolida influenţa în Balcani.

Ultimatumul nu a fost acceptat şi o luna mai târziu, la 28 iulie 1914, Imperiul Austro-Ungar ataca Serbia, câteva zile mai târziu intra de partea Serbiei şi aliatul ei istoric Imperiul Ţarist, apoi la 1 august Germania, aliata Austro-Ungariei, declara război Rusiei şi Franței si invada Belgia, pentru a ajunge pe cea mai scurtă rută posibilă la Paris.

Mai mult obligată moral decât printr-un tratat scris să apere Franţa, dar legată de 75 de ani printr-un tratat de Belgia, Anglia declara şi ea război Germaniei, împreună cu dominioanele sale Australia, Canada, India, Noua Zeelanda şi Uniunea Africii de Sud.

Când, la 23 august 1914, Japonia, onorând un tratat militar cu Marea Britanie, declara război Germaniei, conflictul european devenea mondial.

În octombrie 1914 şi Imperiul Otoman se alătura Germaniei şi Austro-Ungariei şi declara război Antantei. În mai 1915, dupa o perioada de expectativă, Italia, aliată deopotriva cu Germania şi Austro-Ungaria, se alatura puterilor aliate declarând război Austro-Ungariei, iar în octombrie Bulgaria intra alături de Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria şi Imperiul Otoman).

Dupa aproape trei ani de neutralitate, declarată de preşedintele american Woodrow Wilson, când razboiul submarin generalizat declanşat de Germania ameninţa serios transporturile comerciale americane câtre Marea Britanie şi Franţa, Statele Unite sunt practic forţate să intre în război şi la 6 martie 1917 se alătură Antantei.

Rând pe rând, forţate de diverse alianţe sau tratate bilaterale,  intră în război cu Germania şi Austro-Ungaria şi alte state: Brazilia, China, Costa Rica, Cuba, Grecia, Guatemala, Haiti, Honduras, Liberia, Muntenegru, Panama, Portugalia, San Marino, Siam şi Uruguay.

Acesta succesiune de evenimente a arătat că sistemul de alianţe şi tratate istorice între state şi marile imperii europene a fost motivul escaladării conflictului. Ceea ce părea a fi un război limitat şi de scurtă durată s-a transformat rapid în cea mai mare conflagraţie pe care o cunoscuse omenirea până atunci.

27 august 1916, România intra în război alături de Antantă

Începutul conflictului nu a însemnat şi intrarea Regatului Român în război, dar a marcat începutul epopeei diplomatice şi militare care a dus la cea mai mare realizare din istoria românilor, Marea Unire de la 1918.

Romania ar fi fost obligată să intre în război doar dacă aliata sa Austro-Ungaria era atacată, dar la izbucnirea conflictului militar statul român a considerat că Austria a declanșat războiul și prin urmare a decis să rămână neutră. Pe scena politică se formase un curent germanofil, reprezentat de regele Carol I şi de Petre Carp, şi un altul  care cerea o acţiune militară îndreptata împotriva Austro-Ungariei, în timp ce poporul ar fi dorit eliberarea Transilvaniei. Dupa moartea regelui Carol I, la 16 octombrie 1914, curentul naţionalist reprezentat de Take Ionescu, Nicolae Filipescu, Nicolae Iorga, Ion I.C. Brătianu şi Octavian Goga a influenţat decisiv intrarea în război a României, iar diplomaţia românească a început să poarte tratative cu ambele grupări beligerante, dar în special cu Antanta.

(w220) Poster deRomânia și-a negociat condițiile pentru intrarea în război cerând recunoașterea drepturilor României asupra Transilvaniei, încorporata în 1867 în Regatul Ungariei, asupra Bucovinei şi a Banatului. Unii istorici militari apreciază că Imperiul Rus a avut o atitudine nesinceră şi a întârziat aprobarea cererilor României pentru că se temea că va fi pusă în discuție situaţia Basarabiei pe care o anexaseră în 1812, aceasta fiind cauza principala a întârzierii intrării în război a României.

În cele din urmă condiţiile au fost acceptate şi România s-a alăturat Antantei.

În 17 august 1916 premierul Ion I. C. Brătianu a semnat două tratate, unul politic şi unul militar, cu Anglia, Franţa, Rusia şi Italia.

României i se promiteau teritoriile locuite de români în Imperiul Austro-Ungar, Transilvania până la Tisa, Banatul şi Bucovina. În schimb armata română trebuia să întărească aripa stângă a frontului rusesc, pe frontal austriac din Ardeal să fie susţinută în operaţiuni de ofensiva rusă şi de o alta armată aliată spre Salonic, iar în Dobrogea să primească ajutoare militare ruseşti.

Zece zile mai târziu, în 27 august 1916, România declara război Puterilor Centrale şi trei armate române intrau în Transilvania trecând imediat la atac. A doua zi Germania declara la rândul său război Regatului Român, apoi şi Turcia și Bulgaria, iar la 1 septembrie 1916 armata a 3-a bulgară intra pe teritoriul român, în Dobrogea. Trecusera doar trei ani de când Bulgaria pierduse Cadrilatrerul,  Dobrogea de Sud, şi dorea să îsi ia revanşa.

Campania militară din 1916 a fost o nereuşită, germanii au ocupat Bucureştiul la 6 decembrie şi armata română s-a retras pe Siret. După o iarnă grea şi condiţii dificile pentru populaţie, suprapopularea Moldovei cu refugiaţi, foamete şi o epidemie de tifos, armata română a reuşit să se refacă cu ajutorul misiunii franceze condusă de generalul Berthelot, şi a urmat o vară cu mai multe lupte grele, între care şi la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

Operaţiunile militare ruseşti au fost suspendate în toamna anului 1916 pe fondul crizei din Rusia care avea să duca, în martie 1917, la căderea regimului ţarist şi venirea la putere a comuniştilor. Dezorganizată, armata rusă a fost scoasă cu greu din ţară de armata română care, la cererea Sfatului Ţării din Basarabia, a trecut Prutul pentru a o curăţa de bolşevici, iar la 9 aprilie Basarabia proclama Unirea cu România.

Ruşii au încheiat un armistiţiu cu Puterile Centrale la 15 decembrie 1917, iar România a fost forţată de împrejurări să înceteze războiul prin tratatul semnat la Bucureşti la 7 mai 1918, neratificat deoarece între timp situaţia militară devenise favorabilă aliaţilor României. La 4 noiembrie se încheia armistiţiul italo-austriac, iar câteva zile mai târziu, la 11 noiembrie 1918 armata germană era constrânsă de ofensiva franceză să ceară armistiţiul.

La 28 noiembrie 1918 Bucovina proclama unirea cu România, iar când ultimele detaşamente germane au trecut peste Carpaţi şi regele Ferdinand I împreună cu generalul Berthelot au intrat în Bucureşti, la 1 decembrie  şi Transilvania proclama Unirea cu România.

CUVINTE CHEIE
 
Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 2°C 3°C
IASI 2°C 3°C
CLUJ 2°C 1°C
CONSTANTA 4°C 6°C
CRAIOVA 5°C 4°C
BRASOV 1°C 0°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 12 Decembrie 2018, 01:26
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 11-12-2018
Deschidere: 8558.55
Maxim: 8607.08
Mimim: 8555.91
Variatie: 0.26%
TLV
2.37
0.43%
EL
11.06
0.36%
TEL
23.20
0.64%
SNG
35.80
0.14%
SNN
9.68
0.31%
SNP
0.36
0.55%
BRD
13.92
1.31%
FP
0.95
0.53%
TGN
349.50
0.57%
M
27.10
1.45%
ARHIVĂ ȘTIRI