Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
EDIŢIE SPECIALĂ

100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Iohannis: Avem nevoie mai mult ca oricând de o viziune care să persiste

TVR 1 a transmis, în direct, manifestările care marchează 100 de ani de la luptele din zona Bran – Câmpulung Muscel, din judeţul Argeş. La eveniment a participat şi preşedintele Klaus Iohannis.

23 Septembrie 2016, 10:51 (actualizat 23 Septembrie 2016, 21:18) |
Generic
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Timp de trei ore, jurnaliştii televiziunii publice au dezbătut, alături de istorici şi veterani de război, importanţa rezistenţei pe care au opus-o trupele române în pasul Rucăr – Bran, în timpul Primului Război Mondial.

VIDEO
Invitat în studio
Pe parcursul Ediţiei speciale, au fost realizate transmisiuni în direct de la mănăstirea Negru Vodă, de la Liceul Pedagogic Carol I, din Câmpulung Muscel şi de la Mausoleul de la Mateiaş. A avut loc şi o slujbă religioasă în memoria celor 2300 de militari români, care în 1916 şi-au dat viaţa în încercarea de a opri armatele germane din drumul lor către sudul ţării.

TVR îşi îndeplineşte rolul de serviciu public, rememorând momentele importante din istoria României.

VIDEO
Invitat în studio
• În studioul Televiziunii Române s-a aflat istoricul Florin Şperle care vorbeşte despre importanţa rezistenţei armatei române în pasul Rucar Bran în toamna anului 1916.

VIDEO
Slujbă de pomenire
• Slujba din Mânăstirea Negru Vodă, Câmpulung Muscel, în memoria soldaţilor români care în 1916 şi-au dat viaţa în încercarea de a opri armatele germane din drumul lor către sudul ţări, a fost transmisă în direct de TVR1.

VIDEO
Discurs Klaus Iohannis
• Klaus Iohannis a declarat în Mânăstirea Negru Vodă că oamenii locului sunt mândri şi harnici, dar în acelaşi timp iubitori de libertate, de învăţătură.

Preşedintele a spus că va merge Liceul Pedagogic Carol I pentru că vrea să facă legătura dintre istoria noastră bogată şi viitorul ţării în care credem. Tânăra generaţie trebuie educată îngrijită şi atunci viitorul va fi mai bun, a spus Klaus Iohannis.

VIDEO
Iohannis, baie de mulțime
Preşedintele a aprins o candelă şi a semnat în cartea mânăstirii.

Persoanele aflate la eveniment poartă în piept un bujor roşu, simbolul sângelui eroilor vărsat pentru patrie în diverse conflicte, explică istoricul Florin Şperle, aflat în studioul Televiziunii.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat la slujba de la Mausoleul de la Mateiaş, a aprins o candelă şi a depus o coroană de flori.

VIDEO
Discurs Klaus Iohannis
Klaus Iohannis, la Mausoleul de la Mateiaş: Avem astăzi nevoie mai mult decât oricând de o viziune care să persiste în timp

S-a scurs un secol de la evenimentele tragice din toamna anului 1916, de la jertfa eroilor români a căror memorie o cinstim aici. Ei sunt o parte dintre cei aproape 800 de mii de militari cu care tara noastră se înscrie în cronica tragică a marelui război.

• sacrificiul eroilor nu-l vom uita niciodată. Locurile în care ne aflăm sunt purtătoarele unora dintre cele mai importante trăsături şi valori identitare româneşti.

• pe aceste meleaguri oamenii au ştiut dintotdeauna să lupte pentru valorile lor sociale şi culturale și să le transmită spre păstrare noilor generaţii, să aibă grijă de limbă, carte și învăţătură.

• Dacă vrem să cinstim memoria eroilor noștri, a celor care prin curaj și iubire de țară au făcut posibil idealul Marii Uniri, nu va fi suficient doar să înălțăm monumente, să depunem coroane și să ne reamintim de ei în momente festive.

• Va trebui să ne redescoperim valorile și să le respectăm. Va trebui să ne încurajăm și promovăm educația, cultura, excelența și performanța, să apreciem contribuția fiecăruia și rezultatele în toate domeniile.

• Prin angajarea în Primul Război Mondial, România dovedea apartenența ei deplină, până la sacrificiu, la spațiul şi procesele politice europene, ce ne marchează de un secol destinul.

• Unul dintre mesajele pe care ni le lasă evenimentele dramatice de acum un secol este acela al corespondenţei dintre interesele naţionale cele mai importante şi viziunea şi construcţia unei Europe a păcii, bazată pe respectul drepturilor fundamentale ale omului, statului de drept şi democraţiei pluraliste.

• La 100 de ani de la acele momente vorbim despre un nou proiect de țară, al României europene, al unei Românii moderne și prospere, care participă cu propria identitate la construcția europeană.

• Cred că un astfel de proiect trebuie să identifice în primul rând care este drumul pe care ţara noastră va trebui să îl parcurgă pentru a oferi românilor siguranţă şi prosperitate.

• Avem astăzi nevoie mai mult decât oricând de o viziune care să persiste în timp, dincolo de interesele politice de moment.

• Vă chem să fim cu toţii parte la acest proiect, astfel ca, peste un secol de acum înainte, urmaşii noştri să se uite în urmă cu mândrie şi cu recunoştinţă faţă de efortul colectiv al unei naţiuni determinate să-şi atingă adevăratul potenţial.

Klaus Iohannis, la Liceul Pedagogic Carol I: Mi se pare inadmisibil ca un elev care intră în clasa a IX-a să nu ştie cum va da BAC-ul

VIDEO
Iohannis la școală
• Pentru mine este un moment foarte special această vizită aici, dar şi întreaga mea vizită aici.

• O să încerc să mă fac uşor de înţeles prezentând trei teme. Prima temă este cea legată de istoria unui loc, care  defineşte acel loc şi aici istoria este atât de bogată încât sunt convis că nu trebuie să mergeţi la lecţia de istorie să ştiţi că într-o frumoasă biserică sălăşuieşte întemeietorul Tării Româneşti, Basarab I

• Mai târziu voi merge la mausoleul de la Mateiaş acolo unde sunt comemoraţi eroii care au luptat pentru două idei: libertatea şi învăţătura. Iată că istoria bogată ne aduce mai devreme sau mai târziu la învăţătura, în şcoală.

• Poate aţi auzit la televizor o discuţie unde sunt şi eu numit  despre un proiect de ţară.

VIDEO
Scoala1
• sper că la anu' pe vremea asta, dacă vin să vă vizitez, pot să expun acest proiect. Să stim dacă vrem să rămânem la marginea UE, acolo unde suntem situaţi geografic, sau vrem să contăm

• dacă vrem ca România să fie o ţară cu muncitori necalificaţi, sau o ţară cu oameni foarte bine educaţi, dacă vrem să distrugem sistemul de Sănătate sau vrem să avem spitale moderne.

• o parte a acestei construcţii trebuie să fie după părerea mea Educaţia. Am iniţiat un proiect - România Educată. România educată este calea spre viitorul României. Fară o educaţie educată nu se poate construi viitorul. Fără o şcoală bună, fără dascali buni, fără părinţi care înteleg de ce trebuie să facă copiii şcoală. Faptul că sunt aici este pentru că sper într-un viitor mai bun şi acest viitor sunteţi voi, dragi copii!

•vreau să ştiu ce vă preocupă, prin întrebările pe care mi le veţi pune.

• Mi se pare inadmisibil ca un elev care intră în clasa a IX-a să nu ştie cum va da BAC-ul. Ca să nu mai spun că el ar trebui să ştie încă din clasa a V-a care va fi parcursul şcolar. Elevul trebuie să aibă un parcurs şcolar previzibil, dar ca să fie previzibil sistemul trebuie să fie predictibil.

Noi tot spunem părinţilor: Staţi liniştiţi. Păi cum să stea liniştiţi când, copilul este în clasa a XI-a şi el nu ştie cum va da BAC-ul

Noi am făcut un sistem educaţional al lui Manole. Profesorii cu elevii cu părinţii construiau ziua, venea ministerul şi noaptea mai construia o reformă, a spus Klaus Iohannis.

preşedintele este de părere că avem nevoie de o reală regândire a sistemului. Unde trebuie sa fie sistemul peste 20, 30, 50 de ani.

Proiectul România Educată nu vreau să fie o reformă ci un demers profund amplu şi de durată de definire a sistemului nostru românesc educaţional.

Nu vom avea primele concluzii mai repede de sfârşitul anului viitor. Până atunci vom avea centralizate părerile a mii de dascăli, de părinţi, părerile multor elevi, specialişti şi abia atunci vom putea spune că noi cei care am lucrat pe acest Poiect propunem românilor acest lucru. Proiectul îl vom supune dezbaterii şi în final Parlamentulva decide care va fi viitorul învăţământului românesc. Este singura modalitate prin care avem şanse să ajungem (...) la un sistem şi stabil şi performant şi orientat spre viitor.

• Întrebat ce se poate face pentru ca tinerii să nu mai plece din ţară, Klaus Iohannis a spus că este important să stabilim de ce vor să plece tinerii din România.

• Preşedintele consideră că tinerii plecă din România pentru că îşi doresc să găsească mai multă deschidere, şanse de carieră previzibile.

• Trebuie să schimbam fundamental două lucruri. Să creştem nivelul de trai, lucrând la o economie performantă. Să creem locuri de muncă, dar nu de oricare, locuri de muncă foarte bine plătite. Firmele nu plătesc mult pentru munca brută, dar plătesc mult inteligenţa. Pentru asta trebuie să avem tineri foarte bine pregătiţi, educaţi, în zone performante.

• Tinerii nu văd cum ar putea să-şi construiască o cariera, în condiţiile în care, în România în continuare trebuie să cunoşti pe cineva. Şi de multe ori lucrurile funcţionează aşa şi în mediul privat. Noi trebuie să schimbăm lucrurile. Trebuie să fii angajat pentru că eşti bine pregătit nu pentru că ştii pe cineva.

• Eu cred că Educaţia nu ţine atât de securitatea naţională, ea ţine de fiinţa naţională, de însăşi fiinţa noastră ca naţiune, ca popor.

• Preşedintele a explicat că nu stă în puterea sa să decida alocarea unei sume mai mari din PIB pentru Educaţie, dar a dat asigurări că atât timp cât va fi la Cotroceni, Educatia va ţine de fiinţa naţională, Educaţia va fi o prioritate naţională.

• Klaus Iohannis s-a referit şi la rata de promovare de la Bacalaureat.  "Vă daţi seama ce aberaţie să duci copii până în clasa a XII-a şi să pierzi jumătate dintre ei la Bacalaureat". "Pentru a preveni acestă risipă trebuie să facem lucrurile mai bine, mult mai bine.

• Referitor la copiii cu situaţie materială dificilă, preşedintele a spus că trebuie să ajungem acolo unde toţii copiii sunt egali, dar pe bune. Pentru că 5 secunde mai târziu nu mai sunt egali. Unul este mai bogat altul este mai sarac. Trebuie să ajungem acolo unde singurul lucru care contează este dorinta de a învăţa şi capacitatea de a te specializa într-o zonă.

VIDEO
Invitat în studio
Mânăstirea Negru Vodă reprezintă cel mai important ansamblu monastic din Muscel.

Mânăstirea Negru Vodă se află în oraşul Câmpulung-Muscel, în judeţul Argeş. Aceasta a fost ctitorită în anul 1215 de către Radu Negru Voievod. Apoi, a fost rezidită de Basarab I şi fiul său, Nicolae Alexandru. Aceasta va fi reclădită de Matei Basarab, când devine şi mânăstire.

În componenta ei intră Paraclisul Domnesc al curţii voievodale, ulterior Biserica mare a mânăstirii, Biserica mica - bolnita - din primul sfert al veacului al XVIII-lea, Turnul clopotniţa de la intrarea în incinta - secolul al XVII-lea, Casa Domnească - secolul al XVII-lea construită pe vechi temelii din secolul al XIV-lea, Casele egumeneşti - secolul al XVIII-lea, anexa casei domneşti şi chiliile de la începutul secolului al XIX-lea. Aici se mai află şi Hanul-Bazar al mânăstirii, dispărut încă din 1746.

Fortificaţiile datate din jumătatea secolului al XIV-lea sunt realizate sub forma unui val de pietriş şi bolovani de 9 metri lăţime înconjurat de un şanţ adânc de 2.5 metri plin cu apă.

Palatul Domnesc a fost nucleul în jurul căruia s-au adăugat pe parcurs toate celelalte construcţii ce vor forma Mânăstirea Negru Vodă.

Al doilea ctitor al mânăstirii, Matei Basarab (1635-1638) reface din temelii lăcaşul transformând vechea biserică într-o mânăstire de călugări, prin hrisovul din 10 august 1647, în acelaşi an fiind construit şi Turnul clopotniţei, înalt de 35 metri, având funcţia de poartă de incintă dar şi de fortificaţie cu caracter militar, fiind prevăzut cu metereze.

În 1669, boierul Radu Năsturel a înfiinţat o şcoală domnească, prima scoală cu limba de predare română, destinată a învata carte şi pe copiii celor săraci, nu numai pe copiii boierilor şi domnilor.

Biserica Mare a mânăstirii are hramul "Adormirea Maicii Domnului" şi în forma actuala este a treia construcţie.

Din cauza cutremurului din 1802 şi 1819 biserica s-a dărâmat rămânând aşa până în 1826 când din porunca voievodului Grigore Ghica şi cu blagoslovirea mitropolitului Grigore începe zidirea cu aceleaşi materiale, adăugându-se şi pietre noi cioplite.

Primii voievozi ai statutului feudal unitar ai Ţării Româneşti, Basarab I şi Nicolae Alexandru, au fost înmormântaţi aici, în Paraclisul Curţii Domneşti din secolul al XIV-lea, după cum atestă, pentru primul, inscripţia grafit de la Curtea de Argeş, care menţionează moartea lui Basarab, în 1352, la Câmpulung.

Mausoleul de la Mateiaș este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională dintre anii 1916-1918.

Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș, cunoscut și sub numele de Mausoleul de la Mateiaș, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională dintre anii 1916-1918.

Aici în zona Mateiașului, Grupul Nămăiești - condus de Generalul Traian Găiseanu - având în componență diviziile 22 și 12 Infanterie, a reușit să reziste unui inamic net superior echipat și mult mai bine pregătit, în perioada 25 septembrie/8 octombrie-10/23 noiembrie 1916.

Prin luptele duse aici, a fost oprită înaintarea Puterilor centrale spre Câmpia Română, dar datorita străpungerii frontului pe Jiu soldații celor 2 divizii au primit ordin să se retragă - neinvinși - pe 16/29 noiembrie 1916, spre Târgoviște.

În 1916, România declara război Puterilor Centrale

În 27 august 1916, România declara război Puterilor Centrale şi intra în prima mare conflagraţie mondială. Ceremonii militare şi religioase în memoria celor peste 330.000 de militari care şi-au dat viaţa în acest război sunt organizate în toată ţara.

România şi-a negociat condiţiile pentru intrarea în război, cerând recunoaşterea drepturilor României asupra Transilvaniei, încorporata în Regatul Ungariei în anul 1867, precum şi asupra Bucovinei şi a Banatului, şi în urma acceptării condiţiilor, România s-a alăturat Antantei.

În 17 august 1916 premierul Ion I. C. Brătianu a semnat două tratate, unul politic şi unul militar, cu Anglia, Franţa, Rusia şi Italia. României i se promiteau teritoriile locuite de români în Imperiul Austro-Ungar, Transilvania până la Tisa, Banatul şi Bucovina. În schimb armata română trebuia să întărească aripa stângă a frontului rusesc, pe frontal austriac din Ardeal să fie susţinută în operaţiuni de ofensiva rusă şi de o alta armată aliată spre Salonic, iar în Dobrogea să primească ajutoare militare ruseşti.

Zece zile mai târziu, în 27 august 1916, România declara război Austro-Ungariei şi trei armate române intrau în Transilvania trecând imediat la atac.

A doua zi, Germania declara la rândul său război Regatului Român, apoi şi Turcia şi Bulgaria, iar la 1 septembrie 1916, Aarmata a 3-a bulgară intra pe teritoriul român, în Dobrogea. Trecusera doar trei ani de când Bulgaria pierduse Cadrilatrerul,  Dobrogea de Sud, şi dorea să îsi ia revanşa.

Campania militară din 1916 a fost o nereuşită, germanii au ocupat Bucureştiul, la 6 decembrie, şi armata română s-a retras pe Siret. După o iarnă grea şi condiţii dificile pentru populaţie, suprapopularea Moldovei cu refugiaţi, foamete şi o epidemie de tifos, armata română a reuşit să se refacă cu ajutorul misiunii franceze condusă de generalul Berthelot, şi în vara anului 1917 au urmat lupte grele, între care şi la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

Pe aici nu se trece!, deviza născuta pe câmpul de luptă al Mărăşeştilor a intrat in istorie prin jertfa a peste 27 000 de români care au tinut piept atacurilor armatei germane în cele trei mari bătălii ale Primului Război Mondial din iulie şi august 1917.

Operaţiunile militare ruseşti fuseseră suspendate în toamna anului 1916, pe fondul crizei din Rusia care avea să duca, în martie 1917, la căderea regimului ţarist şi venirea la putere a comuniştilor.

Dezorganizată, armata rusă a fost scoasă cu greu din ţară de armata română care, la cererea Sfatului Ţării din Basarabia, a trecut Prutul pentru a o curăţa de bolşevici, iar la 9 aprilie 1917 Basarabia proclama Unirea cu România.

Ruşii au încheiat un armistiţiu cu Puterile Centrale, la 15 decembrie 1917, iar România a fost forţată de împrejurări să înceteze războiul prin tratatul semnat la Bucureşti la 7 mai 1918, neratificat însă deoarece situaţia militară devenise favorabilă aliaţilor României. La 4 noiembrie se încheia armistiţiul italo-austriac, iar câteva zile mai târziu, la 11 noiembrie 1918 armata germană era constrânsă de ofensiva franceză să ceară armistiţiul.

La 28 noiembrie 1918, Bucovina proclama unirea cu România, iar când ultimele detaşamente germane au trecut peste Carpaţi şi regele Ferdinand I împreună cu generalul Berthelot au intrat în Bucureşti, la 1 decembrie şi Transilvania proclama Unirea cu România.



 

Articole pe aceeaşi temă
 
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 3°C -4°C
IASI -2°C -9°C
CLUJ 1°C -3°C
CONSTANTA 3°C -2°C
CRAIOVA 4°C -3°C
BRASOV 0°C -5°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Februarie 2018, 10:15
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 23-02-2018
Deschidere: 8290.73
Maxim: 8356.13
Mimim: 8283.89
Variatie: 0.79%
SFG
34.40
15%
TLV
2.36
0.21%
FP
0.92
2.3%
SNG
35.65
0.28%
TGN
406.50
0%
SNN
8.06
0%
BRD
13.78
1.17%
TRP
0.42
0.24%
TEL
24.40
1.42%
SIF5
2.29
0.86%
ARHIVĂ ȘTIRI